Ministerul Educației ia în considerare să schimbe modul în care sunt conduse școlile. După modelul primăriilor ”smart” conduse de un primar și un city manager, Sorin Cîmpeanu vorbește despre posibilitatea să avem în viitor directori educaționali și manageri la conducere.
Dar ce se va întâmpla cu ”planurile cadru”? Ce face ministerul pentru a reduce inegalitățile rural – urban în educația românească? Cât de pregătiți sunt tinerii din ziua de azi pentru joburile viitorului? Sunt doar câteva din întrebările la care a răspuns Sorin Cîmpeanu în cadrul conferintei Examenul de absolvire a pandemiei: Skill-urile de bază garantate de sistem, pe care tinerii trebuie să le aibă la intrarea în economia viitorului iminent, organizate de Curs de Guvernare.
Întrebat despre cum vrea să schimbe numirile în funcții de conducere, astfel încât ele să fie pe merit, nu pe alte considerente, Cîmpeanu a spus că ia în considerare varianta ”director educațional dublat de un manager”, acesta din urmă fiind responsabil de o colaborare foarte bună cu autoritățile locale.
Se pare că ministerul analizează variante precum cea care are drept model modul de organizare din primării: ”primar, city manager”, care implică alte competențe decât cele care există în conducerea școlilor la momentul de față.
Modul prin care vom reuși să verificăm competențele celor care se vor înscrie pentru ocuparea posturilor de directori de școala este foarte important.
Sorin Cîmpeanu
Întrebat dacă nu se pot prelungi numirile celor care sunt pe posturi până se clarifică, acesta a declarat că, din 4.200 de directori cărora le-au expirat mandatele, au fost păstrați 3.600. ”Pentru restul aș vrea să pot face asta, dar legea nu îmi dă această posibilitate”, a spus Cîmpeanu.
Planurile cadru, amânate
Cîmpeanu spune că a lansat în dezbatere planurile cadru în liceu și a centralizat ”peste o mie” de propuneri de modificare. Întrebat dacă are de gând să amâne planurile cadru, ministrul a afirmat că e în situația de a alege ”răul cel mai mic”.
Aceste planuri cadru au fost validate în august 2020. Când am preluat Ministerul Educației, în prima zi, știind că de opt ani s-au organizat licitațiii care durează 7 luni, am spus că este improbabil, mergând pe același cadru, să ai mai puțin de 7 luni. Asta înseamnă că un elev de clasa a 9-a are manualul pe bancă abia în decembrie.
Sorin Cîmpeanu
Potrivit ministrului, acesta e un rău mai mic decât cel mai mare rău: ”A merge cu perseverența celui mai puțin inteligent cu planul cadru care să sacrifice patru generații”.
”În această situație am spus că ne îndreptăm către concluzia amânării acestor planuri cadru, înțelegând foarte bine consecințele”, spune
Se acordă o importanță prea mare manualului
Revenind la manual, acesta este ”un element căruia i se acordă o importanță prea mare”, consideră ministrul Educației.
”Problema este cât de competente sunt cadrele didactice”, spune el.
Evaluare: Absolventul din 2020 nu avea competențele digitale care se cer în piață
O constatare amară a fost că profilul absolventului în 2020 nu reflectă nevoia reală de competențe digitale, motiv pentru care a și fost redefinit în vara anului trecut.
”Se merge către digitalizare”, promite Cîmpeanu.
Speranțe mari în Planul Național de Redresare și Reziliență
”Ne punem speranțe oportunitatea pe care o avem în Planul Național de Redresare și Reziliență, într-un procent mai mare de 6% - un procent mai aproape de recomandarea CE - 10% din plan redirecționat către educație.
PNL sprijină reforme. Digitalizarea în educație e una din reforme. O altă reformă este cea curiculară: cum am putea face mai bine să coagulăm acei specialiști care nu acționează tocmai constant și în aceeași direcție într-un spirit de echipă cu alți specialiști.
Coerența ar putea fi asigurată prin strângerea tuturor proiectelor sub numele proiectului de țară România Educată, susține Cîmpeanu.
Creștere de 35% a cheltuielilor cu elevul în rural, față de 15% în urban
În ceea ce privește diferențele dintre urban și rural, ministrul vorbește despre o inechitate inexplicabilă: ”În România avem o rată de abandon mai scăzută în urban, de 5%, în timp ce în rural este de peste 24%”, constată Cîmpeanu.
În acest sens, ministrul spune că a făcut ceea ce el a definit ca”un pas mărunt”: ”Am direcționat creșterea costului standard per elev, nu componenta care ține de salarizarea profesorilor, componenta care a crescut doar cu inflația. Este o creștere de 25% destinată cheltuielilor materiale, destinată preponderent școlilor din mediul rural.
Vom avea o creștere de 35% a cheltuielilor cu elevul în rural, față de 15% în urban”, promite Cîmpeanu.
