În urmă cu două luni, victoria Maiei Sandu în fața protejatului Rusiei, Igor Dodon, era doar un vis frumos.
O campanie disciplinată, un mesaj concentrat pe lupta împotriva corupției și o incapacitate a diplomației Moscovei de a mai susține un candidat nepopular au propulsat-o pe cea care pentru scurtă vreme a fost și premier în fotoliul de președinte al Republicii Moldova.
Viața politică din această țară cu aproape 4 milioane de locuitori este agitată și fragmentată. Se confruntă forțe de orientare pro-europeană, unioniști – partide care au ca obiectiv unirea cu România și foștii comuniști cu vederi pro Moscova.
Minoritatea rusă atinge în jur de zece procente din întreaga populație a republicii, iar în Transnistria, o regiune autodeclarată autonomă de pe malul stâng al râului Nistru, ea trece de 30 de procente.
Transnistria, teritoriu care nu a fost parte a Basarabiei istorice, a fost adăugată Moldovei sovietice după anexarea acesteia de către Stalin, cu scopul de a putea fi controlată mai ușor.
Mesajul transmis de Maia Sandu după alegerile prezidențiale
În această regiune se află și acum o concentrare mare de forțe militare ruse, cunoscuta Armată a 14-a. În ciuda unor intense discuții diplomatice, Moscova nu și-a retras toți militarii din zonă, păstrând o presiune constantă asupra Republicii Moldova.
În acest context, cu atât mai mult, victoria Maiei Sandu, susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate, a fost primită de statele democratice cu bucurie și surpriză.
O victorie uriașă, dar care nu va face minuni
Profilul primei femei președinte e unul atipic pentru tot ce înseamnă structuri de putere în fosta republică sovietică, smulsă României prin invazia din 1941.
Maia Sandu a studiat la Harvard, a lucrat pentru Banca Mondială, dar a renunțat la o carieră sigură în domeniul finanțelor internaționale pentru a se arunca în tumultul politicii moldovene.
“Secta și Propaganda Talibană din România tot promovează o duduie (o variantă la fel de la ciudată și ipocrită a Monicăi Macovei) – evident fără nicio șansă – care însă în funcție ar face mai mult rău decât Armata Roșie!”, declara Victor Ponta în anul 2016, vorbind despre Maia Sandu.
Viziunea fostului premier al României, după cum se vede, n-a avut nicio legătură cu realitatea.
Perioada de un an cât s-a aflat la conducerea Guvernului a ajutat-o să fie cunoscută, iar efortul ei în ce privește lupta cu corupția endemică să fie apreciat de mulți alegători.
România donează 250.000 de euro pentru societatea civilă și presa independentă din Republica Moldova
Impactul alegerii ei asupra Republicii Moldova va fi mare, dar nu va avea cum să facă minuni. Problemele economice, corupția endemică, presiunile Rusiei vor încetini orice reforme, dar un important pas înainte a fost făcut.
Putin, prea multe probleme pentru a mai da atenție Moldovei
În acest moment, Maia Sandu are un parlament ostil, dar vestea bună e că majoritatea lui Dodon, fostul președinte, e una fragilă și e realizată prin alianța Partidului Socialist cu cel Democrat, formațiunea “fugarului” Plahotniuc.
Primul pas al noului președinte va fi să ceară dizolvarea acestui parlament și alegeri anticipate. Dar și fără ele, Maia Sandu poate impune un guvern susținut de actuala Opoziție, plus câțiva deputați neafiliați și, probabil, fugari de la Partidul Democrat, o formațiune aflată în degringoladă.
Dar victoria Maiei Sandu înseamnă mai mult decât un nou guvern și un nou regim politic. Ea semnalizează o scădere a influenței lui Vladimir Putin pe flancul estic al NATO. Protestele din Belarus, conflictul din Nagorno-Karabah, otrăvirea lui Navalnîi, epidemia de coronavirus sunt provocări în fața cărora regimul autoritar al lui Putin dă semne de slăbiciune și atunci a trecut la o clasificare a crizelor.
“Într-adevăr, Rusia lui Putin se amestecă în alegerile străine și își răspândește influența malignă, dar nu face acest lucru tot timpul și împotriva tuturor țărilor cu aceeași intensitate. Are diferite priorități în diferite momente, iar Moldova nu a fost pe primele locuri pe agenda Rusiei în ultimii ani.
După alegerea rusofilului Dodon ca președinte, Moscova a trecut de la îmbrățișarea simbolică a acestuia la o neglijarea benignă, pentru ca, apoi, să-l neglijeze pur și simplu și, în cele din urmă, să-l abandoneze total”, a scris analistul Vladimir Socor, pentru “The Jamestown Foundation”, comentând victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Obama despre Putin: Mi-a amintit de genul de bărbați care au condus odinioară Chicago
În aceeași logică, ca un alt semn de slăbiciune, poate fi interpretată și adoptarea legii imunității absolute a președintelui Rusiei de către Duma de Stat, controlată de partidul lui Putin.
Faptul că liderul de la Kremlin vrea să se asigure că după ce pierde puterea nu poate fi făcut responsabil pentru nimic din ce s-a întâmplat în perioada de 20 de ani cât a condus autoritar Rusia arată limitele lui Putin în ce privește o tot mai posibilă schimbare de direcție la Moscova.
La toate acestea se adaugă și pierderea alegerilor de către Donald Trump, noua administrație condusă de Joe Biden va fi una care va încerca să tempereze cât se poate de mult tendințele expansioniste ale lui Putin.
“O descriere realistă care nu putea veni decât de la cineva care și-a început cariera politică fiind city manager, așa cum a fost Obama, fostul președinte al SUA scrie în cartea sa de memorii A Promised Land că atunci când asistentul său David Axelrod i-a cerut să-l descrie pe Putin, el a răspuns că ... i se pare ciudat de familiar. Seamănă cu un mafiot politic local (engl. ward boss) cu excepția armelor nucleare și a dreptului de veto din Consiliul de Securitate al ONU. Acest lucru a stârnit un hohot de râs, dar nu mă făcusem o glumă.
De fapt, Putin mi-a amintit de genul de bărbați care conduseseră odinioară... Chicago... - personaje dure, șmechere, nesentimentale, care știau ce știau, care nu au depășit niciodată experiențele lor restrânse și care au privit... mita, ... frauda și violența ocazională ca instrumente legitime de afaceri. Nu putem avea încredere în el”, își amintește Barack Obama.
Republica Moldova, un prim pas mare spre Uniunea Europeană
Maia Sandu a fost susținută de Uniunea Europeană. Diplomația românească a jucat un rol important, conform unor surse, în ce privește creșterea sprijinului de la Bruxelles pentru forțele politice pro-europene din Republica Moldova.
Pe de altă parte, România, după eșecul cu Plahotniuc, un om de afaceri local susținut de cercuri de la București, devenit simbolul corupției locale, a ieșit din scenă, schimbându-și radical strategia. Implicarea României e doar una de colaborare pe proiecte concrete.
Pentru prima dată, la 29 de ani de la declararea independenței, Republica Moldova pornește cu adevărat pe calea democrației.
Multă vreme a fost un stat eșuat, aflat la răscrucea unor interese geo-strategice care i-au sacrificat orice posibilitate de dezvoltare. Drumul e lung, dar Maia Sandu, chiar dacă nu va reuși să facă minuni, va imprima o nouă direcție, mult mai apropiată de valorile occidentale. Ceea ce nu e puțin lucru.
Ce poate schimba Maia Sandu în mandatul său de patru ani:
- Moldova poate primi un sprijin mai mare de la Uniunea Europeană;
- Programul politic al Maiei Sandu va fi susținut de Angela Merkel, Germania;
- Datorită popularității sale, poate accelera dezvoltarea relațiilor cu România;
- O reducere a corupției înseamnă reducerea capacității de intervenție a Kremlinului în politica locală;
- Poate începe reforma instituțională ceea ce va duce la o consolidare a statului cu consecințe pozitive în ce privește dezvoltarea economică;