O cometă descoperită recent ar putea oferi un spectacol pe cinste în următoarele săptămâni. Dacă va reuși să supraviețuiască unei treceri extrem de apropiate de Soare, ea ar putea deveni vizibilă chiar și pe cerul zilei, la începutul lunii aprilie, fiind deja supranumită de astronomi „cometa de Paște”.
Obiectul ceresc, numit C/2026 A1 (MAPS), a fost descoperit pe 13 ianuarie la AMACS1 Observatory din Chile de patru astronomi francezi: Alain Maury, Georges Attard, Daniel Parrott și Florian Signoret. Ei coordonează un program de căutare a asteroizilor din apropierea Pământului, numit MAPS, acronim format din inițialele numelor lor.
La momentul descoperirii, cometa se afla la aproximativ 308 milioane de kilometri de Soare și putea fi observată în constelația Columba. Avea însă o lumină extrem de slabă, cu o magnitudine de 18 – mult prea mică pentru a fi detectată de majoritatea telescoapelor amatorilor.
Între timp, situația s-a schimbat. Luminozitatea cometei a crescut de aproximativ 600 de ori, ajungând la magnitudinea 11, ceea ce o face deja accesibilă telescoapelor de amator. Iar astronomii estimează că va continua să devină tot mai strălucitoare pe măsură ce se apropie de Soare, scrie Space.com.
O cometă dintr-o familie celebră
Interesul comunității științifice pentru acest corp ceresc este cu atât mai mare cu cât cometa a fost identificată drept membră a familiei Kreutz sungrazers, un grup de comete care trec extrem de aproape de Soare.
Din această familie au făcut parte unele dintre cele mai spectaculoase comete observate vreodată, precum Great Comet of 1843, Great Comet of 1882 sau C/1965 S1 (Ikeya–Seki). Un exemplu mai recent este Comet Lovejoy (C/2011 W3), care a oferit un spectacol impresionant pe cer în decembrie 2011.
Momentul critic pentru C/2026 A1 (MAPS) va veni pe 4 aprilie, când cometa va ajunge la periheliu – punctul cel mai apropiat de Soare de pe orbita sa. Evenimentul este estimat să aibă loc în jurul orei 14:00 GMT (17:00 ora României).
În acel moment, cometa va trece la doar aproximativ 159.300 de kilometri de fotosfera solară, o distanță extrem de mică la scară cosmică. Traversarea regiunii apropiate de Soare este însă foarte periculoasă: temperatura din coroana solară poate ajunge la aproximativ 1,1 milioane de grade Celsius.
În aceste condiții, cometa ar putea fi complet vaporizată sau sfâșiată de forțele gravitaționale uriașe ale Soarelui. Totuși, traiectoria calculată până acum nu indică o coliziune directă.
Pentru a reuși să treacă de acest obstacol, cometa va trebui să se deplaseze cu o viteză impresionantă. În apropierea periheliului, ea va ocoli Soarele pe o traiectorie extrem de strânsă, cu peste 1,6 milioane de kilometri pe oră.
Cât de strălucitoare ar putea deveni și cum poate fi urmărită
Potrivit astronomului japonez Seiichi Yoshida, care monitorizează evoluția cometelor vizibile, cometa ar putea deveni aproape la fel de strălucitoare ca Venus pe cer, ceea ce ar face posibilă observarea ei chiar și pe cerul zilei.
Totuși, apropierea foarte mare de Soare face ca observarea directă să fie extrem de riscantă fără protecție adecvată.
Cea mai sigură metodă de a urmări evoluția cometei este online, prin imaginile transmise de sonda spațială Solar and Heliospheric Observatory (SOHO).
Astronomii speră să surprindă imagini spectaculoase cu ajutorul camerei LASCO C3, care observă zona din jurul Soarelui. Imaginile sunt disponibile aproape în timp real și pot fi urmărite și sub formă de secvențe video.
Observațiile sunt de interes nu doar pentru cercetători, ci și pentru publicul larg. În octombrie 2024, imaginile captate de SOHO cu trecerea cometei Comet Tsuchinshan–ATLAS pe lângă Soare au atras atenția a mii de pasionați de astronomie.
De la lansarea sondei, în 1995, imaginile sale au dus la descoperirea a peste 5.000 de comete necunoscute anterior.
În cazul cometei MAPS, aceasta va putea fi urmărită în imaginile camerei LASCO C3 între 2 aprilie și 6 aprilie. În jurul momentului periheliului, timp de aproximativ patru ore, cometa va părea – din perspectiva observatorilor de pe Pământ – că trece în spatele Soarelui, după care va reapărea rapid de cealaltă parte a discului solar.