Candidată la funcția de procuror general Cristina Chiriac, care este în prezent șefa DNA Iași, a susținut luni interviul la Ministerul Justiției. Ea a pledat pentru o schimbare de abordare în gestionarea dosarelor penale.
Șefa DNA Iași consideră că una dintre soluțiile pentru reducerea stocului mare de cauze este folosirea mai frecventă a acordurilor de recunoaștere a vinovăției.
Azi au început, la Ministerul Justiției, interviurile pentru desemnarea noilor șefi ai marilor parchete – Parchetul General, DNA și DIICOT. Timp de patru zile, cei 19 candidați care au trecut de verificarea condițiilor legale își vor susține proiectele manageriale în fața comisiei de selecție.
„Trebuie prioritizate dosarele aproape de final”
În viziunea Cristinei Chiriac, problema acumulării dosarelor ține de o analiză insuficient de strictă a cauzelor aflate în lucru.
„Prioritatea soluționării dosarelor penale constituie o problemă a Ministerului Public. Din punctul meu de vedere, trebuie să se facă o analiză cât mai strictă a stocului de dosare care există în lucru și să fie prioritizate acele dosare care au un probatoriu aproape de final, pentru a fi soluționate cât mai repede, fără întârzieri nejustificate”, a declarat Cristina Chiriac.
Ea a susținut că ar trebui vizate în primul rând cauzele care nu necesită „un probatoriu extrem de ridicat”, astfel încât să fie închise rapid și să nu contribuie la creșterea suplimentară a stocului deja „foarte mare la nivelul Ministerului Public”.
Acordul de recunoaștere, „un instrument eficient”
Un punct central al proiectului său îl reprezintă utilizarea mai intensă a acordului de recunoaștere a vinovăției.
„Aș utiliza cât mai eficient instituția acordului de recunoaștere a vinovăției, o instituție care în cadrul serviciului pe care l-am condus am aplicat-o destul de frecvent”, a spus candidata.
Întrebată dacă acest instrument ar putea fi folosit mai des la parchetele din teritoriu, inclusiv în dosare privind siguranța rutieră, infracțiuni contra patrimoniului sau furt calificat, Chiriac a apreciat că practica actuală este prea rezervată.
„Cred că acest instrument nu se folosește destul de des la nivelul parchetelor locale, deoarece concepția procurorului este că, dacă trebuie să facă un acord de recunoaștere a vinovăției, mai bine ar face rechizitoriu. Și cred că nu îi sunt explicate pe deplin care sunt avantajele acestui instrument, care poate fi folosit în vederea sesizării instanței”, a explicat ea.
Cristina Chiriac a argumentat că o analiză a practicii judiciare ar putea convinge procurorii să recurgă mai des la acest mecanism.
„În sensul că, dacă pedepsele aplicate pentru genul de infracțiuni, pentru care se încheie acord de recunoaștere, sunt în anumite limite, limite pe care oricum procurorul le poate negocia la nivelul urmăririi penale, atunci speranța că va primi o pedeapsă mai mare pentru fapta pentru care procurorul l-a cercetat nu este justificată. (…) Folosirea acestui instrument presupune eficiență, rapiditate și lipsă de posturi. Și degrevarea instanțelor”, a afirmat candidata la șefia Parchetului General.
Relația cu presa și reacțiile publice
În cadrul interviului, ea a vorbit și despre modul în care Ministerul Public ar trebui să comunice cu mass-media.
„În ceea ce privește relația cu mass-media, trebuie făcută în limite legale și cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Așa cum am precizat în proiect, este esențial să existe din partea Ministerului Public și, în special din partea procurorului general, o reacție fermă și justificată cu privire la anumite tipuri de infracțiuni care stârnesc îngrijorările societății, explicate într-un mod clar competențele Ministerului Public”, a declarat Cristina Chiriac.
Ea a subliniat că instituția trebuie să explice „ce poate face Ministerul Public și ce dorește opinia publică de la Ministerul Public”, astfel încât, prin intermediul presei, publicul să înțeleagă competențele și limitele de intervenție în anumite fenomene infracționale.
Pe parcursul interviului, Cristina Chiriac a avut momente în care emoțiile și-au spus cuvântul. Au existat formulări greoaie sau greu de urmărit, iar la unele întrebări răspunsurile au fost succinte, notează Agerpres.