Deputatul Ionuţ Stroe (PNL) propune un modul în şcoli (gimnaziu/liceu) despre respect, consimţământ, relaţii sănătoase şi „igienă digitală”, pe model britanic, el precizând că nu putem doar să „stingem incendii” prin pedepse, ci trebuie să prevenim prin educaţie.
Ionuţ Stroe afirmă că, în Anglia, educaţia despre relaţii şi respect (RSE/RSHE) este obligatorie din 2020.
”Acum, Departamentul de Educaţie face un pas înainte: a publicat ghidajul actualizat care intră în vigoare de la 1 septembrie 2026, cu accent pe respect, consimţământ şi pe recunoaşterea misoginiei toxice din online (inclusiv "manosphere" / cultura "incel")”, precizează parlamentarul PNL într-o postare pe Facebook.
O temă actuală și câteva date relevante
Stroe consideră că este o temă de maximă urgenţă şi în România.
”Nu putem doar să "stingem incendii" prin pedepse, ci trebuie să prevenim prin educaţie, modele şi repere sănătoase”, subliniază Stroe.
El prezintă câteva cifre care arată amploarea problemei:
- 42% dintre femei au experimentat violenţă fizică şi/sau sexuală după vârsta de 15 ani (indicator EIGE, pe date de sondaj);
- în 2025, Poliţia Română a intervenit la 138.385 cazuri de violenţă domestică (date IGPR);
- în primele 6 luni din 2025, au existat 23 de femei/fete ucise de un membru al familiei (date IGPR).
”Propunerea mea: să facem şi noi un pas concret: un modul clar în şcoli (gimnaziu/liceu) despre respect, consimţământ, relaţii sănătoase şi "igienă digitală". Fără teorii abstracte, cu discuţii ghidate şi instrumente practice pentru profesori şi părinţi. Voi ce credeţi? Ar trebui implementat un astfel de modul la nivel naţional în România?”, scrie Ionuţ Stroe în postare.
Raed Arafat: Rețelele sociale pun în pericol copiii
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a abordat și el această temă și consideră că România trebuie să facă un pas curajos și să se alăture țărilor care limitează accesul minorilor la rețelele de socializare.
Arafat atrage atenția asupra efectelor nocive ale platformelor digitale asupra sănătății mintale a copiilor și adolescenților și afirmă că protecția lor nu este cenzură, ci o măsură de responsabilitate publică și prevenție.
El consideră că reţelele sociale au devenit un spaţiu favorabil pentru: cyberbullying, umilire publică şi stigmatizare, presiune socială constantă, comparaţie toxică şi validare artificială, iar pentru copii şi adolescenţi, aceste experienţe pot avea efecte profunde şi de durată: anxietate, depresie, izolare, tulburări de somn, scăderea performanţei şcolare şi afectarea dezvoltării emoţionale.