Știința confirmă parțial teoria conform căreia stresul te face mai vulnerabil la boli. Ce face diferența este periaoda de timp în care ești stresat.
„Stresul are un efect bine documentat asupra sănătății sistemului imunitar”, explică Daniel M. Davis, profesor și șef al departamentului de științe ale vieții la Imperial College London.
Totuși, subliniază el, stresul poate fi diferit: „Poți simți stres urmărind un film de groază sau poți trece prin stres de lungă durată, cum ar fi un divorț”. Diferența dintre stresul pe termen scurt și cel cronic este cea care face diferența. Concret, episoadele acute de stres pot influența temporar funcționarea sistemului imunitar.
„Numărul celulelor imune din sânge se modifică, dar revine la normal în aproximativ o oră, ceea ce face puțin probabil un impact major asupra sănătății”, mai spune omul de știință, conform The Guardian.
Problemele apar atunci când stresul devine persistent. În fața unei amenințări, reale sau percepute, glandele suprarenale eliberează hormoni precum adrenalina și cortizolul, pregătind organismul pentru reacția de „luptă sau fugi”. Această reacție crește tensiunea arterială și ritmul cardiac și suprimă sistemul imunitar.
„Putem observa acest lucru chiar la nivel molecular. Dacă expunem celule imune la celule bolnave, precum cele canceroase, ele le distrug de obicei. Însă dacă adăugăm cortizol, devin mult mai puțin eficiente”, explică Davis.
Expunerea prelungită, timp de săptămâni sau luni, la acești hormoni de stres poate slăbi apărarea organismului.
Practici precum mindfulness-ul, tai chi sau alte tehnici de reducere a stresului s-au dovedit capabile să scadă nivelul cortizolului, ceea ce ar putea susține imunitatea. Demonstrarea directă a acestui efect este însă dificilă.
„Nu poți expune în mod etic un număr mare de oameni la o boală pentru a le testa răspunsul imunitar”, spune Davis.
În plus, nici stresul nu poate fi eliminat complet.