Prin concepte precum „orașe-burete” și sisteme ingenioase de reutilizare a apei gri integrate în arhitectura modernă, China a reușit să transforme ploaia dintr-o posibilă problemă urbană într-o resursă valoroasă.
Un exemplu de astfel de sisteme întâlnim la Stadionul Național din Beijing, cunoscut și sub numele de „Cuibul de Pasăre”, a cărui structură exterioară este străbătută de o rețea de tuburi asemănătoare capilarelor, special concepută pentru a capta apa de ploaie.
Conductele direcționează apa către unul dintre cele trei rezervoare subterane, unde este filtrată și pregătită pentru a fi reutilizată în interiorul clădirii. Potrivit Ministerului Resurselor de Apă, cel puțin 50% din necesarul de apă al stadionului, de la toalete și spălarea pistelor de alergare până la irigarea gazonului, poate fi acoperit din apa de ploaie reutilizată.
În total, sistemul de apă din jurul Cuibului de Pasăre poate trata 58.000 de tone de apă de ploaie pe an, scrie The Guardian.
Sisteme similare au fost integrate în toate clădirile importante din China. Centrul Național Acvatic, de lângă stadion, este acoperit cu un sistem special de colectare a apei de ploaie, care poate aduna aproximativ 10.000 de tone de apă pe an, echivalentul consumului a 100 de gospodării.
Potrivit guvernului local din Beijing, orașul reutilizează anual 50 de milioane de metri cubi de apă de ploaie. Împreună cu alte surse, precum apa provenită din băi, peste 30% din necesarul de apă al Beijingului este asigurat din apă reutilizată.
Ideea a fost adoptată și în mediul privat. Cele două clădiri de birouri ale companiei de drone DJI din Shenzhen inaugurate în 2022 sunt prevăzute cu grădini suspendate și includ un sistem integrat de colectare a apei de ploaie pentru irigarea spațiilor verzi.
Utilizarea acestor sisteme în China este strâns legată de conceptul de „oraș-burete”, o strategie de planificare urbană inspirată din sistemele de apă antice și transpusă în epoca modernă de Yu Kongjian, arhitect peisagist și fondator al influentei firme Turenscape.
Orașele-burete folosesc spații verzi, zone umede și pavaje permeabile, alături de sisteme tradiționale de drenaj, pentru a reduce riscul de inundații, mai ales în sudul umed al Chinei.
Însă reutilizarea apei de ploaie captate în aceste orașe-burete este deosebit de importantă în nordul arid al Chinei, afectat de secete sezoniere.
„China are o legătură specială cu apa de ploaie”, spune Wang Dong, director general al studioului de orașe ecologice din cadrul Turenscape. În casele tradiționale chinezești, clădirile sunt dispuse în jurul unei curți centrale. Wang explică faptul că, în trecut, acoperișurile erau proiectate să colecteze apa, un simbol al bogăției, și să o direcționeze spre interiorul casei, nu să o lase să se scurgă afară. Astfel, bogăția din toate direcțiile era adunată în gospodăria familiei.
„Chinezii au apreciat dintotdeauna foarte mult utilizarea resurselor de apă; acest lucru este adânc înrădăcinat în ADN-ul nostru”, adaugă Wang.
În 1995, Partidul Comunist Chinez a organizat la Lanzhou, un oraș arid din nord, aflat la marginea deșertului Gobi, primul seminar național modern dedicat utilizării apei de ploaie.
În deceniile următoare, sistemele de colectare a apei de ploaie au început să fie incluse în normele oficiale de inginerie, iar Jocurile Olimpice din 2008, pentru care a fost construit „Cuibul de Pasăre”, au reprezentat ocazia perfectă pentru a prezenta aceste soluții.
Conceptul a devenit tot mai popular în anii următori, iar, în prezent, obiectivul oficial al guvernului este ca 70% din precipitațiile din orașele-burete să fie reutilizate.
Industria, care include produse precum rezervoare de stocare și sisteme de filtrare, a ajuns în China la 126 de miliarde de yuani (15,5 miliarde de euro) în 2023, potrivit presei chineze, și este în creștere.
C.S.
