În Amsterdam, capitala Țărilor de Jos, o arteră principală denumită Stadhouderskade este redată locuitorilor. Artera înțesată de autovehicule va fi transformată într-un refugiu lung de doi kilometri pentru oameni și natură.
Studenți la artă, inginerie, matematică, știință și tehnologie ajută la transpunerea proiectului în practică. Rolul lor este să ofere consultanță artistică, socială și tehnică pentru remodelarea tronsonului de drum situat de-a lungul unui canal principal și în apropiere de Rijksmuseum, unde sunt expuse tablouri ale unor maeștri neerlandezi din secolul al XVII-lea, cum ar fi Rembrandt van Rijn și Johannes Vermeer.
Design neerlandez
„Green Mile” este o inițiativă a șase organizații din Țările de Jos: Rijksmuseum, producătorul de bere Heineken (cu sediul pe Stadhouderskade), Universitatea de Științe Aplicate din Amsterdam, Banca Națională a Țărilor de Jos, firma de arhitectură UNStudio și firma de consultanță Blendingbricks.
„Artele și cultura îi pot stimula pe oameni să iasă din modul lor obișnuit de gândire”, spune Annemie Wyckmans, profesor de arhitectură sustenabilă la Universitatea de Știință și Tehnologie din Trondheim, în Norvegia.
Wyckmans coordonează un proiect de cercetare care a primit finanțare din partea UE, pentru a examina în ce măsură angrenarea unor grupuri largi, inclusiv din sectorul artistic și cel cultural, poate stimula schimbarea durabilă.
Denumit CRAFT, proiectul cu durata de trei ani ar urma să se încheie în aprilie 2025 și include inițiativa din Amsterdam ca exemplu principal.
Echipa CRAFT se inspiră dintr-o inițiativă a UE menită să aducă Pactul verde european acolo unde trăiesc și locuiesc oamenii. Denumită „Noul Bauhaus european” (NEB), aceasta își dorește ca viețile de zi cu zi ale oamenilor și spațiile vii să se inspire din artă și cultură, să fie în armonie cu natura și să implice interacțiuni sociale.
La fel ca mișcarea Bauhaus din Germania din urmă cu un secol, NEB își propune să contopească designul urbanistic cu știința, tehnologia, arta și spiritul comunității. Arta în sine poate fi o forță motrice pentru că o vedem expusă aproape peste tot în orașe și are puterea de a însufleți oamenii.
UE organizează un festival NEB în capitala belgiană, Bruxelles, între 9 și 13 aprilie.
Lumini strălucitoare
Cu inițiativa sa legată de Stadhouderskade, Amsterdam este unul dintre principalele trei orașe din cele peste 70 reunite în cadrul CRAFT pentru a împărtăși din cunoștințele și experiența lor. Celelalte două sunt Bologna din Italia și capitala Cehiei, Praga.
În Bologna, un fost depou feroviar este renovat pentru a crea hangare și spații deschise în care se vor putea desfășura activități artistice, sportive și sociale. În Praga, sunt amplasate instalații de artă în spațiile publice, iar publicul larg este invitat să ofere feedback.
Toate cele trei orașe aduc laolaltă o varietate de voci locale și testează noi modalități de a impulsiona și îndruma transformarea. În unele cazuri, aceasta înseamnă includerea membrilor comunității în luarea deciziilor urbanistice; în altele, implică conectarea departamentelor municipale care, altfel, acționează adesea izolat.
„Punem în lumină rolul artei și al educației în declanșarea acestei schimbări”, spune Wyckmans. „Credem că arta poate conecta oamenii, poate oferi noi perspective și poate îmbogăți dialogul dintre diferitele părți interesate”.
În Amsterdam, transformarea Stadhouderskade este deja într-un stadiu avansat, iar o serie întreagă de activități ar urma să continue și în următorii ani ai acestui deceniu.
În iunie 2023, un „hotel pentru insecte” a fost instalat într-un parc denumit după celebrul pictor neerlandez din secolul al XX-lea, Carel Willink.
Structura din lemn, care aduce puțin cu o căsuță pentru păsări, cu acoperiș înclinat din lemn, le oferă insectelor, cum ar fi buburuzele, fluturii și albinele solitare, un loc în care să se adăpostească noaptea, să hiberneze sau doar să stea. Este și orientată către sud-vest, pentru a primi mai multă căldură.
În luna septembrie, circa 80 de locuitori, lucrători și alți oameni interesați și-au unit forțele și au desfășurat o acțiune de curățenie inițială de-a lungul Stadhouderskade. Aceștia au adunat deșeuri din plastic, mucuri de țigară și alte deșeuri timp de aproape patru ore, încheind apoi ziua cu niște băuturi la Heineken.
Obiectivul final este ca pe această porțiune de drum lungă de circa un kilometru și jumătate, care este printre cele mai aglomerate, murdare și zgomotoase zone din Amsterdam, să existe mai puține autovehicule și mai mulți copaci, arbuști și mai multe parcuri pentru tot soiul de vietăți.
„Vrem ca, până în 2030, să transformăm Stadhouderskade într-o arteră verde, sustenabilă, sigură și animată pentru toate formele de viață”, spune Rob Andeweg, manager de program la Universitatea de Științe Aplicate din Amsterdam.
„Și vrem să facem acest lucru prin insuflarea unui sentiment de asumare în rândul locuitorilor și utilizatorilor zonei, permițând vocilor neauzite ale naturii și animalelor să se exprime”.
O scânteie creativă
Un alt proiect de cercetare finanțat de UE – CreaTures – a adoptat o abordare ludică pentru a modifica percepțiile și a extinde posibilitățile legate de schimbarea urbană.
A pus în prim-plan un grup de necunoscuți care s-au adunat în 2022 în parcul Finsbury din Londra, capitala Regatului Unit, purtând măști care înfățișau diferite animale, insecte și plante.
Fiecare mască reprezenta o anumită formă de viață care trăia în parc, iar persoana deghizată era purtătoarea de cuvânt a speciei respective.
Evenimentul a fost parte a unui joc de roluri menit să exploreze cum ar putea fi folosit acest spațiu public într-un mod care să răspundă nevoilor tuturor locuitorilor săi, nu doar ale oamenilor.
„Jucătorii se comportă și gândesc ca un câine, o albină sau chiar ca firele de iarbă și ne ajută să ne schimbăm modul în care vedem și participăm la spațiile noastre urbane verzi, dar și să modificăm semnificativ relațiile comunității cu biodiversitatea locală”, afirmă reprezentanții inițiativei locale pe site-ul web dedicat.
Să trecem la fapte
CreaTures – un acronim pentru Creative Practices for Transformational Futures (practici creative pentru viitoruri transformaționale) – s-a întins pe trei ani, până în 2022, și a explorat diverse modalități în care artele ar putea să abordeze schimbările climatice.
A catalogat practicile creative existente și a experimentat cu altele noi, oferind o evaluare generală.
CreaTures a inclus reprezentanți din Finlanda, Regatul Unit, Slovenia, Spania și Țările de Jos. Pe lângă Londra, s-au desfășurat activități și în alte locuri, inclusiv în Helsinki, Ljubljana și Sevilla, fiecare cu diverse experimente.
Testând diferite modalități prin care artele creative ar putea să impulsioneze mai mulți oameni să se implice activ în mediul care îi înconjoară, echipa de proiect a dorit să construiască o resursă comună din care să se inspire și alții.
„Există multe articole academice care ne spun ce ar trebui făcut, însă prea puține exemple legate de cum ar trebui făcut în practică”, spune Tuuli Mattelmäki, conferențiar de design la Universitatea Aalto din Finlanda și coordonator al CreaTures.
Proiectul a produs o colecție de 20 de producții experimentale. Fiecare dintre acestea a fost propusă de un artist sau un grup de artiști și apoi a găsit inspirație în ideile tuturor participanților la proiect.
Experimente pline de inițiativă
Inițiativa din parcul Finsbury, de exemplu, a fost prezentată de două organizații culturale – una din Londra, cealaltă din Berlin.
La fel ca alte experimente CreaTures, se așteaptă ca aceasta să aibă un impact și după încheierea proiectului. Autoritatea de cartier care se ocupă de parcul Finsbury plănuiește să invite locuitorii să semneze un „tratat de cooperare” cu biodiversitatea parcului și să monitorizeze efectul.
Un alt experiment CreaTures a fost o platformă online interactivă de îngrijire socială, inspirată de „clinicile de solidaritate socială” din Grecia, care au funcționat la apogeul crizei financiare și migrației din deceniul trecut.
Un alt experiment oferă un joc de societate cu sursă deschisă, care încurajează jucătorii să își pună în comun resursele, mai degrabă decât să concureze pentru a acumula bunuri.
Impactul producției alimentare asupra schimbărilor climatice a dus la întocmirea unei cărți de bucate conținând 11 rețete „More-than-Human Food Futures” (viitoruri alimentare mai mult decât doar pentru oameni), menite să determine o reflecție asupra regimurilor alimentare care vin în sprijinul sustenabilității mediului.
Una dintre rețete leagă un regim alimentar sustenabil și sănătos de ideea unei mâncări încântătoare care combină algele, spirulina, orezul, rodia și înghețata.
O altă rețetă contestă noțiunea de „dăunători” în natură, afirmând că multe specii invazive au efecte pozitive. Ne oferă ca exemplu lupinul, care în Suedia este privit ca o plantă invazivă nedorită în grădini, dar care este o sursă de proteine pentru vaci.
Un impact global
De la încheierea proiectului, oameni din întreaga lume s-au folosit de îndrumările sale în legătură cu acțiunile artistice care funcționează cel mai bine pentru unele inițiative specifice, potrivit lui Mattelmäki.
Este chiar salutat într-un raport al ONU publicat în decembrie 2023. Documentul ONU, intitulat „The Most Creative Look to the Future” (Cea mai creativă perspectivă asupra viitorului), susține că adevărata inovare este imposibilă fără aptitudinile și comportamentele pe care le stimulează imaginația și creativitatea.
Cât privește combaterea schimbărilor climatice, Mattelmäki spune că puterea artelor este mult prea adesea subestimată și subtilizată.
„Prin arte și cultură, se creează o deschidere a interpretării care poate contesta statu-quoul”, spune aceasta.
Articol scris de Jack McGovan
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin programul Orizont al UE. Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene.
Noul BAUHAUS european
La un secol de la apariția sa în Germania, școala de artă, arhitectură și design Bauhaus renaște în Europa în încercarea de a îmbunătăți viața urbană.
Noul Bauhaus european (NEB) își propune să ajute orașele din întreaga UE să devină mai puțin poluante și mai atractive, prin implementarea unor proiecte artistice, culturale și tehnologice care să ajungă la milioane de locuitori.
Inițiat de Comisia Europeană în 2020, NEB are trei obiective principale: să reducă daunele asupra mediului, inclusiv schimbările climatice, să combată inegalitățile sociale, cum ar fi excluziunea, și să însuflețească spațiile publice.
Schimbarea designului și destinației spațiilor și structurilor urbane este esențială în tot acest demers, viziunea generală fiind modelată de sustenabilitate, incluziune și estetică.
Deși servește obiectivelor de politici stabilite la nivelul UE, NEB se bazează pe inițiative de la bază la vârf, derulate de o gamă largă de oameni și organizații. Printre aceștia se numără locuitorii orașelor, grupările artistice, experții arhitecturali, afacerile locale, autoritățile și studenții.
Cercetarea ocupă un loc central în cadrul NEB, cu aproape 160 milioane de euro, alocați pentru proiecte finanțate de UE în perioada 2021-2024.
Mai multe informații:
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.