Conferința COP30 de la Belém, Brazilia, a fost aproape de o ruptură totală în urma unui blocaj între peste 80 de țări care cereau tranziția de la combustibili fosili și un grup condus de Arabia Saudită, sprijinit de Rusia.
După negocieri nocturne, statele au reușit să ajungă la un acord minim, „o mică apropiere de sfârșitul erei combustibililor fosili”, dar insuficientă pentru a limita efectele crizei climatice, scrie The Guardian.
Acordul final adoptat sâmbătă dimineață de cele 194 de state participante, într-o sesiune prelungită, reprezintă un progres modest, mult sub ceea ce cer oamenii de știință și statele vulnerabile. Documentul stabilește doar inițierea unor discuții privind un viitor plan de eliminare a combustibililor fosili, fără un angajament obligatoriu. Este un pas înainte, dar unul pe care The Guardian îl descrie drept „slab, tardiv și puternic diluat de opoziția statelor petroliere”.
Negocierile au fost aproape să se prăbușească, după o confruntare dură între o coaliție de state dezvoltate și în curs de dezvoltare care pledau pentru includerea tranziției de la combustibilii fosili în textul final și un grup condus de Arabia Saudită, susținut de Rusia, care a respins orice referire fermă la această temă. Rezultatul a fost transformarea unei potențiale obligații în doar un angajament voluntar.
Pentru țările vulnerabile, singurul câștig notabil a fost promisiunea statelor bogate de a tripla fondurile pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Valoarea ar urma să ajungă la 120 de miliarde de dolari pe an, dar abia în 2035, cu cinci ani peste termenul cerut de statele în curs de dezvoltare. Mulți negociatori sperau ca suma să se adauge fondurilor deja convenite, însă acest lucru nu s-a materializat.
Un punct central al COP30, tema defrișărilor, a fost scoasă complet din acordul final. Este o lovitură simbolică, mai ales că evenimentul a avut loc la Belém, la marginea Amazonului, și a fost prezentat inițial ca un „COP al pădurilor tropicale”. Natura nu a primit însă protecțiile suplimentare pe care activiștii și mai mult de 90 de state le-au cerut.
Jennifer Morgan, fost reprezentant special pentru climă al Germaniei, a declarat că, deși documentul este „departe de necesar”, semnalează totuși un avans al tranziției aflate în curs. Ea a spus că acordul de la Belém arată că înțelegerea de la Paris continuă să funcționeze, iar decizia de „tranziție de la combustibilii fosili”, stabilită la COP28 în Dubai, începe să se miște înainte, chiar dacă statele petroliere încearcă să o blocheze.
Răspunsul din partea societății civile a fost mult mai critic. Mohamed Adow, directorul think-tank-ului Power Shift Africa, a afirmat că rezultatul este „un pas de copil” raportat la amploarea crizei climatice. În opinia sa, țările dezvoltate au trădat statele vulnerabile pentru că nu au venit cu planuri de reducere a emisiilor aliniate cu datele științifice.
Statele africane au cerut insistent ca adaptarea să fie tratată ca o prioritate reală, nu ca un capitol secundar. Ali Mohamed, emisarul climatic al Kenyei, a spus că Africa este pregătită să conducă tranziția către energie curată, dar că reziliența și adaptarea nu mai pot rămâne lăsate în urmă, în condițiile în care continentul produce mai puțin de 4% din emisiile globale, dar suportă impact disproporționat.
Textul final abordează eforturile colective pentru menținerea obiectivului de 1,5°C, însă într-o formă mult mai slabă decât ar fi dorit statele vulnerabile. În loc să sancționeze neîndeplinirea obligației statelor de a prezenta noi planuri de reducere a emisiilor, COP30 a stabilit crearea unui „accelerator” pentru consolidarea acestor contribuții, un mecanism care va raporta la COP31 din Turcia, unde președinția va fi exercitată de Australia.
Conferința a ratificat și conceptul de „tranziție justă”, cerut de sindicate și mișcările pentru dreptate socială. Totuși, dispozițiile privind mineralele critice – o industrie marcată de exploatări, abuzuri și violențe în unele regiuni – au fost eliminate după opoziția Chinei și Rusiei.
Negocierile au fost tensionate până în ultimul moment. După ce liderii mondiali au părăsit Brazilia la finalul summitului găzduit de președintele Luiz Inácio Lula da Silva, discuțiile tehnice s-au împotmolit, iar un incendiu izbucnit joi lângă birourile delegațiilor a forțat evacuarea centrului și a perturbat negocierile într-un moment critic. Când acestea au reînceput, clivajul era clar: peste 80 de state voiau includerea tranziției de la combustibili fosili, dar un grup mare de țări, conduse de statele arabe, a refuzat categoric.
Teresa Anderson, responsabilă pentru justiție climatică la ActionAid International, a afirmat că lipsa finanțării promiselor eforturi de tranziție a subminat în mod decisiv rezultatul COP30. Carolina Pasquali, directoarea Greenpeace Brazilia, a subliniat că absența unui plan concret pentru oprirea defrișărilor și pentru eliminarea combustibililor fosili arată că „textul final nu răspunde la scara crizei”.
The Guardian concluzionează că rezultatul COP30, deși salvat în extremis, lasă planeta mai aproape de recunoașterea sfârșitului erei combustibililor fosili, dar încă mult prea departe de acțiunea necesară pentru a evita cele mai catastrofale efecte ale încălzirii globale.