Anul trecut, în orășelul italian Nepi, o școală a acoperit podelele cu foi și i-a îndemnat pe copii să deseneze cum ar schimba ei modul în care este amenajat orașul. Tot în Nepi, un centru de îngrijire pentru vârstnici le-a adresat acestora aceeași întrebare într-un chestionar.
Desenele realizate de copii și răspunsurile persoanelor vârstnice au abordat probleme care afectează starea de bine, cum ar fi apa, alimentele, energia și interacțiunea socială.
Sustenabilitatea a fost și ea o preocupare principală, copiii venind chiar cu o idee care a avut ca rezultat un plan de creare a unei grădini pluviale pentru purificarea apei.
Puterea oamenilor
Ambele grupuri din Nepi, un orășel cu o populație de circa 10.000 de locuitori situat la 50 de kilometri nord de Roma, au participat la un proiect de cercetare finanțat de UE și menit să ajute la stimularea dezvoltării unor zone urbane mai sustenabile din punctul de vedere al mediului, incluzive social și plăcute estetic.
„Este o abordare de la bază la vârf, centrată pe oameni – începând chiar cu cei care locuiesc în orașe”, spune Alessia Peluchetti, inginer de simulare urbană în cadrul societății italiene Rina Consulting , care gestionează proiectul și este specializată în energie, transport și dezvoltarea infrastructurii.
Denumit EHHUR, proiectul a început în octombrie 2022 și ar urma să se deruleze până în septembrie 2025.
Totodată, inițiativa implică locuitorii și mediul de afaceri din zonele urbane în regenerarea orașelor din Belgia, Croația, Danemarca, Grecia, Portugalia și Turcia.
Proiectul se inspiră din Noul Bauhaus european (NEB), o inițiativă care își propune să facă traiul în Europa mai sustenabil, înfrumusețat și incluziv. UE organizează un festival NEB în capitala belgiană, Bruxelles, între 9 și 13 aprilie.
De asemenea, EEHUR vine în sprijinul Pactului verde european, care își propune să facă Uniunea Europeană neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050.
Orașele sunt esențiale pentru obiectivul climatic al Europei, întrucât adăpostesc circa două treimi din locuitorii din UE și sunt răspunzătoare pentru cea mai mare parte a consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră de pe continentul european.
Inimi și mâini
EHHUR este acronimul pentru „Eyes Hearts Hands Urban Revolution” (Revoluția urbană a ochilor, inimilor și mâinilor), menit să întruchipeze considerațiile de ordin vizual, social și practic care stau la baza proiectului.
„Dacă vrem ca oamenii să folosească spațiile urbane, trebuie să creăm niște spații care să fie atractive și să ajute la reducerea inegalităților”, spune Peluchetti.
Printre elementele centrale ale EHHUR se numără eficiența energetică, bazată pe exploatarea noilor tehnologii, dar și artele.
De exemplu, renovările planificate pentru economii de energie la două școli primare și o universitate din Kozani, un oraș din nordul Greciei, includ o mai bună izolare termică și instalarea de panouri solare pe acoperișuri.
Locuitorii orașului au fost și ei implicați în proiectare, contribuind la luarea deciziilor legate de estetica clădirilor renovate. Renovările sunt programate să înceapă în următoarele șase luni.
În municipalitatea Maia din nordul Portugaliei, situată chiar lângă Porto, cercetătorii EHHUR au în plan să organizeze, în iulie 2025, evenimente stradale cu participarea artiștilor locali. Una dintre atracții va fi un spectacol de păpuși. Scopul este de a celebra talentele și cultura locuitorilor și de a facilita integrarea în comunitate.
În municipalitatea Zoersel din nordul Belgiei, o bibliotecă renovată va găzdui lecții de limbă locală pentru străini, în încercarea de a consolida integrarea.
Celelalte trei amplasamente urbane demonstrative principale din cadrul proiectului sunt Høje-Taastrup din Danemarca, Osijek din Croația și Izmir din Turcia. Toate cele șapte – inclusiv Nepi, Kozani, Maia și Zoersel – sunt denumite „districte-far”.
Obiectivul general este de a construi un sentiment de asumare comună și de investiții în spațiile împărtășite de locuitori.
În Høje-Taastrup, va fi creată o „comunitate de energie’’ pentru locuitori, iar aceștia vor putea decide cu privire la opțiunile de energie curată preferate, cum ar fi panourile solare sau punctele de încărcare a vehiculelor electrice.
În Izmir, un vechi centru comercial va fi regenerat pentru a crea un spațiu de meșteșuguri și cultură. Scopul este de a spori conștientizarea publică a istoriei orașului – unul dintre cele mai vechi din regiunea mediteraneeană, cunoscut sub denumirea de Smyrna în antichitate – și de a întări legăturile dintre oameni.
„Spații între timp”
Orașele din Europa sunt pline de clădiri neocupate, terenuri goale și zone slab utilizate, iar un alt proiect finanțat de UE crede că acestea ar putea fi exploatate pentru a accelera regenerarea.
Denumit T-Factor, proiectul a implementat cu caracter demonstrativ opțiuni de utilizare temporară a unor astfel de amplasamente, pe care le descrie ca „spații între timp”. A început în iunie 2020 și ar urma să se încheie în mai 2024.
„Am încercat să înțelegem cum am putea transforma aceste spații goale și tranzitorii în oportunități pentru o regenerare urbană mai incluzivă și mai echitabilă”, spune Laura Martelloni, care coordonează în comun T-Factor și este proiectant la ANCI Toscana, rețeaua regională a municipalităților toscane din Italia.
În proiect sunt incluse șase amplasamente de testare din Italia, Lituania, Portugalia, Regatul Unit, Spania și Țările de Jos. Acestea variază de la cartierul Euston din Londra până la fosta zonă industrială Zorrotzaurre din Bilbao.
Mai incluzive
În Euston, s-au organizat festivaluri comunitare și acțiuni de implicare prin arte pentru a face spațiile publice mai agreabile, mai sigure și mai joviale.
T-Factor a lucrat alături de grupurile comunitare pentru a le ajuta să aibă un cuvânt de spus pe lângă organele oficiale care supervizează redezvoltarea zonei. Astfel, locuitorii din zonă pot influența deciziile de dezvoltare urbană și pot fi mai abilitați să promoveze „utilizările între timp” pentru o participare incluzivă.
La fel s-a întâmplat și în Zorrotzaurre.
Aici, T-Factor a lucrat la utilizarea sustenabilă și reciclarea resurselor printre asociațiile creative, inovatorii digitali, proiectanți și locuitori. Această experiență are acum ca rezultat crearea unui consiliu de proiectare civică în care locuitorii din Bilbao implicați vor avea un cuvânt mai greu de spus în legătură cu dezvoltarea viitoare a orașului.
De exemplu, s-ar putea folosi de vocea lor în cadrul consiliului pentru a face ca folosința temporară a unui spațiu ca piață, care s-a bucurat de un real succes, să devină ceva permanent.
T-Factor își propune să publice, în aprilie 2024, un document cu recomandări pentru a extinde folosința temporară a spațiilor din orașe și a o face să devină mai proeminentă în peisajul regenerării urbane din Europa.
Una dintre recomandările avute în vedere este ca proiectele de folosință temporară să adopte o „abordare de portofoliu”, astfel încât provocările complexe, cum ar fi stresul climatic și inegalitățile sociale, să fie abordate simultan, mai degrabă decât izolat.
O altă propunere avută în vedere este să se încurajeze noua generație de profesioniști cu expertiză în domeniu, iar aceștia să devină resurse utile în cadrul organizațiilor municipale pentru dezvoltarea unor scheme de folosință temporară.
În general, responsabilii cu elaborarea politicilor ar trebui să experimenteze cu utilizarea temporară a spațiilor publice, iar atunci când astfel de acțiuni-pilot se dovedesc a avea succes, să încerce să le facă cât mai longevive, potrivit lui Martelloni. Aceasta a mai spus că o astfel de sarcină este permanentă.
„Orașele au nevoie, în permanență, de regenerare, deoarece se schimbă atât de repede”, spune Martelloni.
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin programul Orizont al UE. Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene.
NOUL BAUHAUS EUROPEAN
La un secol de la apariția sa în Germania, școala de artă, arhitectură și design Bauhaus renaște în Europa în încercarea de a îmbunătăți viața urbană.
Noul Bauhaus european (NEB) își propune să ajute orașele din întreaga UE să devină mai puțin poluante și mai atractive prin implementarea unor proiecte artistice, culturale și tehnologice care să ajungă la milioane de locuitori.
Inițiat de Comisia Europeană în 2020, NEB are trei obiective principale: să reducă daunele asupra mediului, inclusiv schimbările climatice, să combată inegalitățile sociale, cum ar fi excluziunea, și să însuflețească spațiile publice.
Schimbarea designului și destinației spațiilor și structurilor urbane este esențială în tot acest demers, viziunea generală fiind modelată de sustenabilitate, incluziune și estetică.
Deși servește obiectivelor de politici stabilite la nivelul UE, NEB se bazează pe inițiative de la bază la vârf, derulate de o gamă largă de oameni și organizații. Printre aceștia se numără locuitorii orașelor, grupările artistice, experții arhitecturali, afacerile locale, autoritățile și studenții.
Cercetarea ocupă un loc central în cadrul NEB, cu aproape 160 milioane EUR alocați pentru proiecte finanțate de UE în perioada 2021-2024.
Mai multe informații
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.