Apa Nova spune că are nevoie de 2-3 ani ca să rezolve, în parte, problema inundațiilor care se produc în mai multe zone din București, după fiecare ploaie mai serioasă.
E regulă, în Capitală: dacă plouă mai mult, parte din Bulevardul Tineretului se inundă. Și la fel se întâmplă cu alte zone de prin oraș, cum ar fi segmente din Bulevardul Theodor Pallady sau Șoseaua Colentina.
Oamenii s-au obișnuit cu asta, în ultimii ani. Dar tot toacă mărunt din buze ori de câte ori sunt nevoiți să pășească prin apa adâncă până la glezne sau să conducă pe șoselele inundate.
De ce se inundă mereu aceleași porțiuni de stradă când plouă?
Apa Nova SA - societatea responsabilă cu furnizarea apei potabile și a serviciilor de canalizare în București - susține că un prim motiv ar fi că acele porțiuni de stradă sunt situate în zone depresionare ale orașului, în care apa se adună mai ușor.
Întrebarea este: nu cumva tocmai pentru astfel de situații avem sistem de canalizare, care să preia apa de ploaie și să prevină inundațiile?
Ei bine, conducerea Apa Nova SA a explicat pentru SpotMedia.ro că situația e puțin mai complicată. Iată de ce.
Cum funcționează sistemul de canalizare al Capitalei
Apele care se scurg de la chiuvetele și toaletele bucureștenilor ajung mai întâi în sistemul de țevi al clădirilor, iar de acolo trec într-o rețea de conducte care se ramifică în subteranele Capitalei. Puse cap la cap, aceste conducte s-ar întinde pe mai bine de 2.300 de kilometri.
Din acest uriaș sistem de conducte, apele murdare se varsă într-un canal subteran betonat – lung de 18 kilometri, lat de aproape 4 metri și adânc, în unele porțiuni – de 3,5 metri – numit Caseta colectoare.
Iar din caseta colectoare apele ajung în stația de epurare de la Glina și, mai departe – după un proces de tratare - sunt deversate în Dâmbovița. Și de acolo, mai departe, în Argeș, în Dunăre și apoi, prin Delta, în Marea Neagră.
Zilnic, acest sistem de canalizare reușește să evacueze din oraș cei circa 700 de milioane de litri de apă murdară pe care îi produc bucureștenii.
Apa de ploaie ajunge în aceeași rețea de conducte și, prin Caseta colectoare, se scurge spre Glina.
Singura problemă este că – la ploile mai serioase – sistemul nu poate prelua în timp util toată apa. Conductele se umplu. Iar prin conducte pline-ochi, apa curge mai încet. Așa că mari cantități rămân și băltesc - uneori și câteva ore - pe străzi și trotuare.
De ce se întâmplă așa? Are de-a face cu modul în care a fost gândit sistemul de canalizare din București, dar și cu felul în care plouă, susține conducerea Apa Nova. Iată despre ce este vorba.
Plouă din ce în ce mai intens, iar sistemul n-a fost gândit să facă față
Pe 17 iunie, după o ploaie de vreo oră, mai multe zone din oraș s-au inundat. Atunci, Apa Nova a transmis la solicitarea SpotMedia.ro că a plouat așa cum se întâmplă o dată la 5 ani.
O lună mai târziu, pe 15 iulie, a plouat din nou abundent. Bucureștiul s-a inundat iar. De această dată, Apa Nova a dat un comunicat prin care a transmit că o astfel de ploaie cade o dată la 10 ani.
Întrebarea este: cum se face că – potrivit comunicatelor Apa Nova – în fiecare lună plouă așa cum ar trebui să se întâmple o dată la 5-10 ani?
Mai ales că, la solicitarea SpotMedia.ro, Autoritatea Națională de Meteorologie (ANM) a furnizat informații din care reiese că - la punctele sale de măsurare a cantității de precipitații de la Băneasa și Filaret - ploaia din iulie a fost într-adevăr excepțională. Dar cea din iunie... nu.
Ei bine, potrivit directorului departamentului de Operare și Mentenanță Rețele din cadrul Apa Nova, Alexandru Moldovan, explicația e destul de simplă.
”Construcția sistemul de canalizare al Bucureștiului a început prin 1900. Și a continuat. În comunism s-au făcut lucrări majore, dar după o gândire diferită. Apoi, după 1989, abordarea s-a schimbat din nou.
S-a lucrat după normative, dar după cele care erau în vigoare la un anumit moment. Spre exemplu, sistemul de canalizare, per total, e gândit pe principiul 1/1 (adică ar trebui să permită o inundație pe an – n.red.).
Sunt și componente ale sistemului realizate pe principiul 1/2 (o inundație doar la fiecare 2 ani). De asemenea, sunt componente cu 1/3 (care să permită o singură inundație la 3 ani). Dar valoarea sistemului e dată de cea mai slabă componentă a sa. În consecință, ne referim la 1/1 (o inundație pe an).
Dar vorbim despre o inundație pe an dacă acum ar mai ploua ca în 1975, când s-au întocmit curbele IDF (intensitate - densitate - frecvență) (datele referitoare la ploi -n.red.) de care s-a ținut cont când s-a dimensionat sistemul”, a precizat Alexandru Moldovan.
Or, ploile de azi sunt mult mai intense decât cele de acum 30-40 de ani, a explicat pentru SpotMedia.ro Valentin Zaharia - directorul Direcției Coordonare și Optimizare Sisteme Apă si Canalizare din cadrul Apa Nova.
Cu toate astea, parcă n-am zice, totuși, că astăzi am avea parte de ploi chiar atât de însemnate cantitativ.
”De fapt, nici nu vorbim aici despre cât plouă în întregul București și despre cât preia toată rețeaua de canalizare.
Important e și cât plouă într-o zonă și cât poate prelua sistemul de canalizare în acea zonă”, a precizat Valentin Zaharia.
Apa Nova are echipamente de măsurare a cantității de precipitații în 22 de puncte din Capitală. Și constată că uneori, în anumite puncte, cantitățile de ploaie sunt considerabil mai mari decât în alte zone. Așa că e foarte posibil ca la Băneasa sau Filaret cantitatea de ploaie care a căzut să fie normală, iar într-o altă zonă, prin oraș, să plouă considerabil mai mult.
Iar potrivit lui Valentin Zaharia, când s-a proiectat sistemul de canalizare, ploi de intensitatea celor care acum cad destul de frecvent erau prognozate o dată la 10 ani sau chiar o dată la 50 de ani.
Așa că, în funcție de acele norme, în București plouă destul de des mai mult decât ar fi normal.
Apa de ploaie, prin conducte separate, înapoi în Dâmbovița
Potrivit directorului adjunct al Apa Nova, Andrei Hoștiuc, societatea de apă și canal a pregătit deja soluții pentru ameliorarea problemelor.
Este vorba despre o serie de construcții hidrotehnice care să preia și să evacueze mai eficient apa de ploaie din zonele care se inundă des, în București.
”Avem un proiect care prevede, în zona Tineretului – pe bulevardul cu același nume și pe Calea Văcărești – două colectoare (conducte care vor avea o lungime însumată pe circa 6 kilometri – n.red) cu diametrul de 1.000 de mm. Acestea ar urma să preia separat apa pluvială.
Apoi, proiectul prevede și un descărcător cu preepurare (care să curețe apa de impuritățile mari, de nisip și de grăsimi - n.red.)”, a explicat Andrei Hoștiuc.
Prin această construcție hidrotehnică, apa de ploaie – parțial curățată – ar ajunge direct în Dâmbovița.
O construcție similară - dar de mai mari proporții – e gândită pentru zona de est a Capitalei, pentru a rezolva problema inundațiilor din zona Colentina, 1 Decembrie și Theodor Pallady.
Vorbim despre un colector (conductă groasă -n.red.) de 28 de kilometri, care să vină dinspre podul de la Dobroiești până spre sudul Capitalei, la podul Teclu. Acesta ar urma să preia apa de ploaie, să o curețe parțial și să o deverseze.
De ce e mai bine să se deverseze apa de ploaie direct în râurile sau lacurile din București (sau chiar pe spații virane numite poldere, de unde ulterior ar putea fi evacuată - n.red.)?
”Fără deversoare, depindem de capacitatea casetei colectoare. Să spunem că am pune o conductă de 3.000 de mm în zona Pallady pentru apa de ploaie. Ea va colecta, cu siguranță, își va face treaba. Dar unde vom duce toată acea apă? Trebuie să ajungă în caseta colectoare, care are capacitate limitată.
După ploaia de pe 15 iulie, prin casetă au trecut 183 de metri cubi de apă pe secundă. E debitul râului Olt! Chiar n-aș vrea să testăm capacitatea Casetei și la 200 de metri cubi pe secundă”, ne-a mai spus Alexandru Moldovan.
Potrivit lui Andrei Hoștiuc, Apa Nova și-a propus să scoată la capăt aceste proiecte în circa 2-3 ani, ca parte a planului de investiții urgente pentru perioada imediat următoare.
Și în masterplanul pentru alimentare cu apa și canalizare votat de Consiliul General în octombrie 2019 se prevăd investiții similare care să se realizeze până în 2023 ca parte dintr-un pachet de masuri cu valoarea de 21 de milioane de euro.
Banii pentru sistemul de canalizare pluvială ar urma să vină dintr-o linie de credit accesată de Apa Nova prin intermediul firmei-mamă a acționarului majoritar (Veolia - n.red.).
La acest moment, Apa Nova SA așteaptă să semneze cu Primăria Capitalei o prelungire până în 2037 a contractului de concesiune a serviciilor de apă rece și canalizare din Capitală.
Ulterior, se va alcătui un comitet din care să facă parte reprezentanți ai Apa Nova și ai PMB. Acest comitet va trebui să valideze investițiile.
Apoi, ele vor fi supuse aprobării Comisiei Tehnico-Economice (CTE) din cardul Apa Nova și din PMB.
Abia după parcurgerea acestor etape se va finaliza proiectarea lucrărilor, se vor alege prin licitație constructori și vor începe lucrările.
Potrivit directorul adjunct al Apa Nova, Andrei Hoștiuc, o problemă ar putea ridica statutul terenurilor pe care va trebui să le tranziteze noua infrastructură. Acolo unde ele au proprietar privat, va fi nevoie de exproprieri (în condițiile în care terenurile pe sub care trec construcții hidrotehnice sunt grevate de sarcini și nu pot fi utilizate de proprietar pentru activități economice - n.red.).
Cu alte cuvinte, oricât de repede s-ar mișca Apa Nova și PMB, mai durează până să vedem noile construcții hidrotehnice în funcțiune.
Între timp, n-avem altceva de făcut decât să ne rugăm să nu ploua prea tare în București. Iar dacă plouă, să avem răbdare și să așteptăm echipele Apa Nova, care intervin pentru a grăbi evacuarea apei de pe străzi și trotuare.
Citește și:
De ce se inundă străzile din București când plouă și cum s-ar putea rezolva definitiv problema