O ploaie a început în București miercuri, pe la ora 14:30. A fost abundentă, dar nici pe departe vreun potop.
După numai jumătate de oră, în dreptul gurii de acces la stația de metrou 1 Decembrie de pe Șoseaua Theodor Pallady, se formase deja o ditai balta care înghițea mare parte din carosabil, dar și întregul trotuarul.
La fel se întâmplă în zonă la fiecare ploaie mai serioasă.
Ca de fiecare dată, în astfel de situații, șoferii au încercat fără succes să ocolească balta.
Și mai expuși, pietonii n-au avut altă soluție decât să se întoarcă din drum sau să pășească prin apa până la glezne.
Timp de vreo jumătate de oră, cât am zăbovit prin zonă, n-a venit nicio mașină să evacueze apa sau să intervină în vreun fel pentru a ușura circulația pe carosabil și pe trotuar.
Ulterior, Apa Nova - societatea căreia îi sunt concesionate sistemele de apă și canalizare din București - ne-a transmis că timpul său de intervenție, în astfel de cazuri, variază între 30 de minute și o oră. Și că a intervenit în această zonă cu utilaje pentru a rezolva problema inundației.
De ce nu ține canalizarea?
În context, SpotMedia.ro a întrebat societatea Apa Nova de ce s-a inundat zona respectivă de pe Bulevardul Theodor Pallady, dar și la ce soluții va recurge pentru a preveni apariția unor astfel de evenimente atât de deranjante pentru bucureșteni.
Apa Nova ne-a transmis, înainte de toate, că miercuri, pe 17 iunie, a plouat, totuși, destul de mult, iar asta a condus la ”acumulări de apă punctuale”.
”Una dintre cele mai afectate zone a fost reprezentată de perimetrul Bd. Theodor Pallady – Bd. 1 Decembrie 1918 unde, într-un interval de jumătate de oră, s-a descărcat o cantitate de cca. 27 l/mp.
Având în vedere că în Municipiul București capacitatea de preluare a sistemului de canalizare este de maxim 25 de l/mp în 2 ore, cantitatea de apă căzută în această zonă a fost de aprox. 4 ori mai mare față de capacitatea sistemului.
De altfel, frecvența de apariție a unui astfel de fenomen este de o dată la cinci ani”, ne-a transmis Apa Nova.
Zona respectivă nu se inundă, însă, o dată la cinci ani, ci de câteva ori pe an.
Iar asta înseamnă că nu e nevoie de atât de multă apă ca sistemul de canalizare să cedeze.
De ce se întâmplă una ca asta? Ca să înțelegem mai bine ne-ar fi de folos să înțelegem cum funcționează sistemul de canalizare din Capitală.
Practic, acest sistem trebuie să preia toate apele murdare din oraș.
Spre exemplu, apele care se scurg de la chiuvetele și toaletele bucureștenilor ajung mai întâi în sistemul de țevi al clădirilor, iar de acolo trec într-o rețea de conducte mai groase care se ramifică în subteranele Capitalei. Puse cap la cap, aceste conducte s-ar întinde pe mai bine de 2.300 de kilometri.
Din acest uriaș sistem de conducte, apele murdare se varsă într-un canal subteran betonat - lung de 18 kilometri, lat de aproape 4 metri și adânc, în unele porțiuni - de 3,5 metri - numit Caseta colectoare.
Iar din caseta colectoare, apele ajung în stația de epurare de la Glina. Iar de acolo sunt deversate în Argeș.
Zilnic, acest sistem reușește să evacueze din oraș cei circa 700 de milioane de litri de apă murdară pe care îi produc bucureștenii.
Când plouă, apar problemele. Apa de pe stradă se scurge prin gurile de canal în același sistem de conducte, care preia și apa uzată din casele oamenilor.
Și, de multe ori, sistemul de conducte nu reușește să preia întreaga cantitate de apă. Așa că aceasta rămâne pe străzi și trotuare și băltește.
Întrebarea este: se poate face ceva pentru a a evita aceste inundații stradale? Ei bine, se poate. Doar că, și dacă municipalitatea s-ar apuca imediat de treabă, oricum rezultatele nu s-ar vedea peste noapte.
Cum să scăpăm definitiv de inundațiile stradale
”În cadrul Master Planului sistemul de apă și canalizare (adoptat de Consiliul General al Municipiului București în ședința din 24.10.2020 – n.red.) sunt prevăzute numeroase investiții în infrastructură pentru redimensionarea și extinderea rețelelor sau construcții anexe, cum sunt deversoarele pentru ape mari sau bazinele de retenție a apei pluviale.
Având în vedere intensitatea fenomenelor și schimbările climatice profunde din ultimii ani, noile structuri trebuie construite pe două direcții: o rețea de canalizare pentru ape menajere și, separat, o rețea de colectare a apelor pluviale”, a precizat Apa Nova București pentru SpotMedia.ro.
Sistemul de canalizare al Capitalei nu poate fi reconstruit integral, din mai multe motive. Primul: el nu poate fi dezafectat, pentru că trebuie să funcționeze continuu. În plus, prețul estimat al unei reconstrucții pentru un astfel de sistem de canalizare depășește 20 de miliarde de euro.
În schimb, în completarea sistemului existent s-ar putea realiza ”construcții anexe, cum ar fi deversoare, bazine de retenție, stații de pompare, derivații/interceptoare)” care să majoreze capacitatea sistemului de canalizare, a mai transmis Apa Nova la solicitarea SpotMedia.ro.
În plus, acolo unde se construiesc extinderi ale sistemului de canalizare, acestea ar trebui realizate în sistem numit de specialiști ”divizor”, capabil să preia separat apele de ploaie.
Master planul identifică și o serie de surse de finanțare pentru astfel de lucrări. Sunt sute de milioane de euro disponibili pentru astfel de lucrări, în următorii ani.
Dar chiar dacă municipalitatea ar începe azi să facă demersuri pentru a atrage banii, oricum ar fi nevoie de documentații complexe, de proiectare, de licitații pentru a da drumul la lucrări.
Așa că rezultatele nu se vor simți de azi pe mâine.
În concluzie – deși avem soluții ca să prevenim inundațiile stradale – pe termen scurt și mediu nu putem decât să sperăm că nu plouă prea des cu găleata.
Iar când plouă, putem suna la Apa Nova, ca să le solicităm echipelor de specialiaști să intervină prompt și să dreneze apa de pe stradă.