Când Vladimir Putin a invadat Ucraina, le-a promis rușilor că „o va face din nou” – își va trimite forțele armate spre vest și vor obține o victorie, așa cum a făcut Uniunea Sovietică împotriva Germaniei.
Astăzi, președintele rus și-a păstrat jumătate din această promisiune. Începând cu această săptămână, războiul pe care Putin spera cândva că îl va termina în doar trei zile s-a întins mai mult decât a durat lupta Moscovei împotriva naziștilor, scrie Politico.
Ca și cum lucrurile nu ar fi fost deja destul de rele, cu Moscova care se împotmolește în Ucraina, rețeaua globală de aliați pe care Putin a construit-o pe parcursul a două decenii pare să se destrame, pusă la încercare de un președinte american neașteptat de beligerant, Donald Trump.
Ceea ce trebuia să fie o operațiune rapidă în Ucraina s-a transformat într-un război de uzură chinuitor. Durata conflictului a depășit acum cele 1.418 zile pe care sovieticii le-au petrecut luptând împotriva atacului nazist.
În timpul războiului de aproape patru ani în Ucraina, Moscova a cucerit doar o parte din țară, cu un cost de aproximativ 1,1 milioane de victime rusești și perturbări tot mai mari pe plan intern. Luna aceasta, aproximativ 600.000 de ruși au rămas fără electricitate în regiunea de frontieră Belgorod, în urma unui atac cu rachete ucrainene.
Între timp, pe plan internațional, se pare că Putin nu poate face prea multe pentru a împiedica uciderea aliaților săi unul câte unul.
Kremlinul a fost în defensivă în Orientul Mijlociu de la sfârșitul anului 2024, când prăbușirea guvernului lui Bashar al-Assad în Siria l-a privat de un partener de încredere în regiune.
De asemenea, Moscova a părut incapabilă să-și protejeze cel mai apropiat prieten din America de Sud la începutul acestei luni, când Statele Unite l-au capturat pe venezueleanul Nicolás Maduro, un lider care făcuse cu conștiinciozitate călătoria la Moscova pentru parada de Ziua Victoriei a lui Putin din mai anul trecut.
În mod jenant, Moscova nici măcar nu a reușit să respingă confiscarea fără precedent de către SUA a unui petrolier rusesc. În urmă cu doar un an, Putin a semnat un acord de parteneriat strategic pe 20 de ani cu Teheranul.
Acum, regimul - care a furnizat Rusiei drone Shahed ucigașe pentru lupta sa din Ucraina - este în pericol de a fi răsturnat de protestatari pe care Trump a indicat că ar putea interveni militar pentru a-i apăra.
Rușii au observat
„O întreagă eră se apropie de sfârșit”, a scris duminică un blogger militar rus sub pseudonimul Maxim Kalașnikov, reflectând criticile tot mai mari la adresa conducerii ruse.
Autoritățile ruse, a susținut el, au petrecut prea mult timp încercând să creeze o imagine că țara este o mare putere, în loc să ia măsuri pentru a se asigura că chiar așa este. Promisiunea că „«putem face asta din nou» a eșuat”, a concluzionat Kalașnikov.
Jurnaliștii prietenoși cu regimul iranian au raportat că Moscova a furnizat Iranului, în ultimele săptămâni, vehicule blindate Spartak de fabricație rusească și elicoptere de atac, probabil pentru a-i ajuta să se apere de protestatari, a declarat Nikita Smagin, expert în relațiile Rusia-Iran și contribuitor la Carnegie Endowment for International Peace.
„Dar, desigur, iranienii nu își fac iluzii. Dacă situația ar deveni cu adevărat critică, Rusia s-ar da pur și simplu la o parte, așa cum a făcut în cazul lui Bashar al-Assad”, a spus el, referindu-se la căderea regimului dictatorului sirian în 2024 și la exilul său ulterior în Rusia.
Realitatea este că alianța inspirată de Moscova a fost întotdeauna în mare parte ficțiune, a declarat fostul diplomat rus Boris Bondarev.
„Nici Venezuela, nici Iranul nu fac parte din vreun imperiu rus”, a spus el. În urma invaziei Ucrainei, „era important pentru Rusia să arate că nu era singură, dar asta e propagandă”.
Clauză omisă
Smagin a subliniat că acordul de parteneriat dintre Iran și Rusia a omis în mod specific o clauză de apărare reciprocă, descriind relația lor ca fiind „stabilă” cu o nuanță de „neîncredere serioasă”.
„Cele două țări nu sunt cu adevărat aliate, sunt parteneri strategici din necesitate, deoarece ambele părți au puține alte opțiuni”, a spus el.
Oficialii de la Kremlin au încercat să dea o perspectivă pozitivă asupra lucrurilor, argumentând că aparenta lipsă de respect a Washingtonului pentru dreptul internațional arată că Rusia a avut dreptate să invadeze Ucraina.
Alți comentatori au încercat să minimalizeze relația dintre Rusia și aliații săi sau au subliniat diferențele dintre cel de-al Doilea Război Mondial și războiul din Ucraina pentru a justifica lipsa de progres. Nu este vorba că armata țării este slabă, susțin ei: rușii sunt pur și simplu mai puțin implicați decât erau pe atunci.
„În primul caz, întreaga țară a luptat împotriva naziștilor, acum doar aproximativ 5% sunt interesați”, a afirmat un canal Telegram numit „Nu opriți războiul”.
Putin nu a comentat încă evenimentele din Venezuela sau Iran, fidel obiceiului său de a-și lăsa subordonații să vorbească despre vești proaste, a spus Bondarev.
El a menționat, însă, că Kremlinul vede probabil acțiunile SUA în Venezuela și împotriva petrolierului ca încercări de a împinge Rusia la colț.
Pentru a demonstra că nu cedează presiunilor, Rusia va căuta modalități de a-și arăta propria dominație, în principal în Ucraina, a spus Bondarev, arătând spre lansarea de către Moscova a unei rachete hipersonice Oreshnik asupra Ucrainei săptămâna trecută.
Bondarev a avertizat să nu se așteptăm la o „înmuiere” a poziției Rusiei. „Chiar dacă este slab, Kremlinul va căuta să demonstreze că este puternic.”