În fața unor proteste tot mai vocale ale populației, după afișarea noilor impozite ce trebuie plătite în 2026, guvernul Bolojan explică de ce a fost nevoie de aceste mahjorări și de ce în unele cazuri, creșterile sunt mult mai mari decât estimările.
Guvernul susține că majorarea impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport era inevitabilă și justificată de presiuni bugetare structurale, de necesitatea alinierii la realitatea economică și de pregătirea unui nou sistem de impozitare bazat pe valoarea de piață.
Potrivit estimărilor oficiale, măsura ar urma să aducă venituri suplimentare de 3,7 miliarde de lei în 2026, cu peste 30% mai mult față de anul precedent, în condițiile în care și protestele și nemulțumirile populației sunt în creștere.
- Haos la afișarea impozitelor. În București, sumele de plată au crescut peste noapte. Tupeul unui șef de la Direcția de Taxe
- Majorarea impozitelor aduce haos: Ghișeul.ro a picat. Nervi și cozi la direcțiile de taxe
România taxa prea puțin proprietatea, comparativ cu UE
Unul dintre principalele argumente ale Guvernului este că România avea una dintre cele mai scăzute ponderi ale veniturilor din impozitarea proprietății din Uniunea Europeană.
Potrivit Executivului, veniturile din aceste taxe reprezentau doar 0,55% din PIB, comparativ cu 1,85% media UE. Această situație a generat:
- pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale,
- dependență crescută de bugetul național,
- inechități majore între contribuabili.
„Nu mai puteam continua în felul acesta”, afirmă Guvernul, care amintește că reforma impozitării proprietății este asumată de România prin PNRR și prin negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar.
Disproporții mari între localități și baze de impozitare depășite
Guvernul explică și faptul că impozitele pe clădiri și terenuri se bazau pe valori istorice, care nu mai reflectau realitatea economică sau valoarea de piață a proprietăților.
Astfel, baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, prin creșterea valorii impozabile medii cu aproximativ 70%, până la:
- 2.677 lei/mp, echivalentul a aproximativ 535 euro/mp.
Această valoare este descrisă de Guvern drept „un cost mediu național realist de construire” pentru o locuință cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului.
Executivul precizează că această etapă este tranzitorie, urmând ca din 1 ianuarie 2027 să fie introdusă impozitarea la valoarea de piață, inclusiv pentru persoanele fizice, după operaționalizarea unui sistem automat de evaluare.
Eliminarea facilităților considerate nejustificate
O schimbare majoră este eliminarea unor coeficienți de reducere care diminuau semnificativ baza de impozitare, în special pentru clădirile vechi.
Au fost eliminate:
- reducerea de până la 50% pentru clădiri mai vechi de 100 de ani,
- reducerea de 30% pentru clădiri între 50–100 de ani,
- reducerea de 10% pentru clădiri între 30–50 de ani,
- reducerea suplimentară aplicată blocurilor mari (peste 3 etaje și peste 8 apartamente).
Guvernul explică faptul că, prin eliminarea acestor reduceri, „o clădire care anterior beneficia de facilități cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard”, ceea ce explică de ce, în unele cazuri, creșterea depășește media de 70%.
Cu cât cresc efectiv impozitele pe case și terenuri
Executivul estimează o majorare medie de 70–80% a impozitelor pe proprietate, dar recunoaște că, în anumite situații, creșterea poate fi mai mare. Acest lucru se poate întâmpla din cauza:
- eliminării reducerilor pentru vechime,
- actualizării bazei de impozitare,
- majorării cotei de impozitare de către autoritățile locale.
Autoritățile locale pot stabili cote între 0,08% și 0,2% pentru clădirile rezidențiale. Dacă o primărie a avut anterior cota minimă și decide să o crească, impactul se aplică unei baze deja majorate, amplificând valoarea finală a impozitului.
De asemenea, consiliile locale pot majora impozitele locale cu până la 100%, față de limita anterioară de 50%, pe baza unor criterii economice, sociale sau urbanistice.
De ce cresc impozitele pe mașini și ce se întâmplă cu hibridele
Pentru autoturisme, Guvernul a păstrat mecanismul tradițional de impozitare bazat pe capacitatea cilindrică, exprimată în fracțiuni de 200 cm³, dar a actualizat valorile aplicate fiecărei fracțiuni.
Impozitele au fost diferențiate în funcție de:
- norma de poluare Euro,
- nivelul emisiilor de CO₂.
Vehiculele cu norme Euro mai vechi suportă impozite mai mari, în timp ce cele cu standarde recente beneficiază de creșteri mai temperate.
În cazul mașinilor hibride, Guvernul explică faptul că o diferențiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu a fost acceptată de Comisia Europeană. Pentru validarea jalonului PNRR, a fost necesară raportarea la emisii reale, pragul de referință fiind sub 50 g CO₂/km.
„Categoria generică «vehicul hibrid» nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute”, arată Executivul, care susține că noul sistem transmite „un semnal economic coerent” fără a introduce o taxă nouă.
Pot exista reduceri? Da, dar limitat
Noua legislație permite autorităților locale să acorde facilități „în cazuri țintite”, însă impactul acestora nu poate depăși 5% din veniturile colectate în anul anterior. Guvernul afirmă că astfel se evită revenirea la un sistem cu scutiri generalizate și distorsiuni între contribuabili.
O reformă amânată ani la rând
Executivul mai spune că reforma impozitării proprietății a fost discutată ani de zile, dar amânată de „mai multe echipe guvernamentale”. Lipsa deciziilor a pus în pericol atragerea fondurilor europene și a dus la întârzieri în cererile de plată din PNRR, de ordinul sutelor de milioane de euro.
Guvernul susține și că actualele majorări sunt parte dintr-un proces mai amplu de reformă fiscală, impus atât de realitățile bugetare interne, cât și de angajamentele externe ale României, chiar dacă impactul social este semnificativ și dificil de absorbit pentru mulți contribuabili.
Deși Guvernul insistă asupra caracterului tehnic și inevitabil al măsurii, creșterea abruptă a impozitelor lovește direct în populație într-un context economic deja tensionat, marcat de inflație ridicată și scăderea puterii de cumpărare. Pentru proprietari, explicațiile Executivului nu atenuează impactul imediat asupra bugetului familiei, un buget deja erodat de creșterile de TVA, accize și diverse alte taxe.