Donald Trump și-a petrecut după-amiaza de vineri în Aripa de Est a Casei Albe încercând să-i convingă pe şefii marilor companii petroliere americane să susțină un „New Deal” de 100 de miliarde de dolari pentru Venezuela.
În timp ce șefii ExxonMobil, Chevron și ai altor giganți priveau cu rezervă ideea de a investi într-o țară unde pierduseră deja miliarde de dolari prin naționalizări, discuția de la Casa Albă a virat brusc spre Moscova.
Întrebarea care a plutit cel mai mult în aer nu a fost despre drepturi de foraj sau garanții de securitate. Ci dacă președintele, după capturarea lui Nicolas Maduro, ar lua vreodată în calcul trimiterea armatei americane pentru a face același lucru cu Vladimir Putin, arată o analiză Kiev Post, scrisă de Alex Raufoglu, corespondentul la Washington care a dezvăluit primul intenţia SUA de a opera reduceri de trupe în România.
Trump a respins ideea, spunând că nu este necesară, nu este realistă și, cel mai probabil, poate fi evitată.
La Washington, însă, momentul a fost interpretat ca un semn clar al cât de profund și de rapid s-au schimbat regulile jocului.
Operațiunea din Venezuela care a schimbat totul
Comentariile lui Trump au venit la finalul unei săptămâni tumultuoase, în care Casa Albă a dezvăluit că forțele americane l-au capturat pe Maduro și pe soția sa, în urma a ceea ce președintele a descris drept un „atac de mare amploare” asupra Caracasului.
Cei doi se confruntă de ani de zile cu acuzații de narco-terorism în SUA, administrația americană acuzând regimul venezuelean că alimentează fluxurile mortale de droguri către Statele Unite.
Operațiunea a reprezentat una dintre cele mai agresive acțiuni împotriva unui lider străin aflat în funcție din ultimele decenii și a ridicat instantaneu miza pentru întreaga agendă de politică externă a lui Trump, de la piețele energetice la competiția dintre marile puteri. De asemenea, a generat o dezbatere care a depășit rapid granițele Venezuelei.
Putin, Ucraina și teoria lui Trump
Jurnaliștii l-au întrebat pe Trump dacă precedentul Maduro s-ar putea extinde vreodată și la Rusia, făcând referire la comentariile recente ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Comentând înlăturarea lui Maduro de către SUA, liderul de la Kiev a sugerat la începutul săptămânii că Washingtonul „știe acum ce trebuie să facă” cu dictatorii – o remarcă interpretată pe scară largă drept o aluzie la Vladimir Putin.
Deși administrația Trump îl sancționase anterior pe Maduro, această acțiune a marcat o escaladare decisivă: o intervenție militară americană care a dus direct la înlăturarea sa, alimentând speranța la Kiev că o hotărâre similară ar putea fi aplicată într-o zi și lui Putin, având în vedere relațiile anterioare ale lui Trump cu ambii lideri.
Trump a respins însă această logică, prezentându-se mai degrabă.
„Nu cred că va fi necesar”, a spus Trump. „Am avut întotdeauna o relație foarte bună cu el (cu Putin - n.red.). Sunt foarte dezamăgit. Am rezolvat opt războaie. Credeam că acesta va fi undeva la mijloc sau poate unul dintre cele mai ușoare.”
Trump a abordat și competiția dintre marile puteri în emisfera vestică. „Nu putem permite Chinei sau Rusiei să ocupe Venezuela”, le-a spus el reporterilor, insistând că, dacă SUA nu ar fi acționat, Beijingul sau Moscova „ar fi ajuns în Venezuela”.
El a susținut că forțele americane au capturat recent „un fel de navă semi-rusească… pe care am preluat-o… era încărcată cu petrol și am confiscat petrolul”, prezentând acțiunea drept atât strategică și simbolică.
Trump a continuat discutând despre interesele energetice ale Chinei și Rusiei, menționând cererea Chinei pentru petrol și adresându-se direct președintelui Xi, alături de Putin, în timp ce SUA își extind prezența și legăturile comerciale în Venezuela.
El a afirmat totodată că Rusia pierde masiv din punct de vedere militar și economic pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește. „Luna trecută au pierdut 31.000 de oameni, mulți dintre ei soldați ruși, iar economia Rusiei merge prost”, a spus Trump, prezicând că conflictul va fi, în cele din urmă, rezolvat.
Trump a reluat și criticile la adresa politicii fostului președinte Joe Biden, care a acordat 350 de miliarde de dolari ajutor Kievului și a lăudat creșterea cheltuielilor de apărare ale aliaților NATO și achizițiile de armament american.
„Ceea ce este cu adevărat important pentru mine este să oprim un război în care sunt uciși 30.000 de oameni în fiecare lună”, a spus Trump.
Congresul se împarte pe linii previzibile
Operațiunea Maduro a avut un ecou imediat în Congres, unde republicanii și democrații au invocat numele lui Putin, dar au ajuns la concluzii diametral opuse.
În Camera Reprezentanților, congresmanul Joe Wilson (republican din Carolina de Sud) a lăudat misiunea pe care a numit-o legală și decisivă, creditându-l pe Trump și echipa sa de securitate națională pentru demontarea unei dictaturi criminale și lovirea cartelurilor globale de droguri.
Wilson a prezentat arestarea lui Maduro ca parte a destrămării unui bloc autoritar care îi include pe Putin, Iranul, Cuba și Partidul Comunist Chinez.
„Trump restabilește pacea prin forță”, a spus el, argumentând că mișcarea a demascat minciunile lui Putin și a slăbit regimuri care „conduc prin forţa armelor”, nu a legilor.
Democrații nu au fost convinși.
Congresmana Marcy Kaptur (democrată din Ohio) a acuzat administrația Trump că folosește forța militară pentru a pătrunde în industria petrolieră venezueleană, susținând că SUA ar trebui să prioritizeze investițiile energetice interne și sursele regenerabile, nu intervențiile externe.
În loc să preia platforme petroliere în străinătate, Congresul ar trebui să adopte rapid sancțiuni financiare mai dure împotriva Rusiei, o legislație care se află la doar două semnături distanță de a fi supusă votului Camerei, a spus Kaptur.
În Senat, criticile au fost și mai dure. Senatorul Chris Van Hollen (democrat din Maryland) a avertizat că acțiunile lui Trump în Venezuela creează un precedent periculos, care poate face lumea mai nesigură.
Senatorul Sheldon Whitehouse (democrat din Rhode Island) a sugerat că manevrele administrației – de la Venezuela la NATO și Europa – se aliniază într-un mod neliniștitor cu interesele lui Putin.
„Să nu ne prefacem că nu există o legătură Trump/Rusia”, a scris Whitehouse, pe rețelele sociale.
Casa Albă, între apărare și ofensivă
Administrația a respins ferm acuzațiile de imprudență. Vicepreședintele JD Vance a argumentat că operațiunea împotriva lui Maduro nu a fost un pariu geopolitic, ci o chestiune de justiție.
Maduro se confruntă cu multiple acuzații de narco-terorism în SUA. „Nu poți evita justiția pentru trafic de droguri în Statele Unite doar pentru că locuiești într-un palat la Caracas”, a spus Vance, lăudând forțele speciale americane și respingând ideea că operațiunea ar fi fost ilegală.
Însă Trump a sporit incertitudinea, sugerând că supravegherea americană în Venezuela ar putea dura „mult mai mult” de un an, ridicând noi semne de întrebare privind amploarea pe termen lung a implicării americane.
Pentru Trump, mesajul rămâne constant: preferă acordurile în locul desfășurărilor de trupe. El insistă că nu există niciun plan de a trimite forțe americane după Putin și că războiul Rusiei din Ucraina se va încheia.
În timp ce Casa Albă susține că operațiunea Maduro a fost un caz izolat de aplicare a justiției, restul lumii vede conturarea unei noi doctrine.
Trump poate încă vorbi despre „relații excelente” și „rezolvarea războaielor”, dar după șocul de la Caracas, epoca dictatorilor intangibili s-a încheiat oficial.
- Trump a atacat Venezuela și l-a arestat pe președintele ei. Este legal?
- De ce înlăturarea lui Nicolas Maduro de către Trump este fără precedent
În noul Washington, singurul lucru mai periculos decât a fi dușmanul lui Trump este să pariezi că nu va face de două ori ceea ce pare de neconceput.
B.B.