Exact în ziua în care misoginul suprem era spulberat în Dubai, într-un meci de box, de un actor cu mănuși roz, provocând o criză majoră de identitate în manosferă, președintele Nicușor Dan anunța un referendum în sistemul de justiție ce vizează legitimitatea CSM.
Pentru un jurnalist, a crede în minuni e o slăbiciune profesională, dar uneori ele se întâmplă, mai ales în preajma Crăciunului.
Andrew Tate, fost campion de kickboxing, se stabilește în România în 2017, spunând că: “Îmi place să trăiesc în țări unde corupția este accesibilă oricui. […] Nu sunt un violator, dar îmi place ideea de a putea face ce vreau. Îmi place să fiu liber”. Și a avut dreptate. De 8 ani, o persoană acuzată de viol și trafic de persoane în SUA, Marea Britanie și România își bate joc de sistemul nostru de justiție.
În istorie, de multe ori, un regim politic, un sistem social sau profesional s-au prăbușit în urma unor evenimente, aparent minore, care au rostogolit un mic bulgăre de zăpada, transformat în scurt timp într-o avalanșă.
Ceea ce părea un mecanism perfect de control al Justiției, unul prin care oamenii politici și asociații erau protejați în fața legii, s-a fisurat sub ochii noștri, în decurs de câteva zile.
Evenimentul, micul bulgăre de zăpadă, a fost documentarul Recorder, care are aproape 5 milioane de vizualizări pe YouTube. Investigația jurnalistică de două ore a avut meritul de a prezenta simplu și clar modalitățile prin care sunt scăpați de pedepse acuzații de corupție, convingând câțiva judecători și procurori să vorbească public despre corupția din Justiție.
Furia din societate, provocată de pensiile speciale ale magistraților
De fapt, șocul produs de documentar a constat în conștientizarea la nivelul publicului larg că, într-adevăr, există o înțelegere între câțiva oameni politici și câțiva magistrați să nu se mai investigheze cazuri de corupție, iar inculpații din dosarele aflate pe rolul instanțelor să fie achitați pe bandă rulantă.
Iar avalanșa constă în succesiunea de evenimente care a urmat dezvăluirilor, culminând cu declarația președintelui Nicușor Dan, care pune la îndoială legitimitatea CSM și susținerea consiliului de către magistrați.
Dacă ieșim din vâltoarea întâmplărilor de azi, constatăm cu ușurință că acest conflict dintre Lia Savonea, CSM, Curtea de Apel București și Inspecția Judiciară, pe de-o parte, și opinia publică, pe de altă parte, a fost agravat de poziția inflexibilă adoptată de judecătoarea Savonea în ce privește reforma pensiilor magistraților.
Am scris de mai multe ori că radicalismul manifestat de șefa Curții Supreme într-o problemă în care, în mod clar, nu avea niciun fel de susținere, nici politică, nici publică, cum e cea a pensiilor magistraților a indicat o slabă citire a tendințelor din societate, dar și o gravă neînțelegere a schimbărilor petrecute în România, în ultimul an, după alegerile prezidențiale anulate.
Haosul de la conferința de presă organizată de Curtea de Apel București pentru a ataca jurnaliștii de la Recorder, telefonul dat de Lia Savonea în timpul evenimentului pentru a furniza indicații conducerii instanței despre ce să declare și suita care amintea de Cântarea României din perioada comunistă, formată din judecători chemați să o susțină pe Liana Arsenie, șefa CAB, nu au fost decât scene care au confirmat halucinația dată de puterea discreționară, manifestată în sistemul de justiție din România.
Un sistem profund disfuncțional
În acest moment, după declarația președintelui și întâlnirea cu magistrații de la Palatul Cotroceni, se poate observa că Nicușor Dan a luat inițiativa, iar CSM bate în retragere. În două comunicate succesive, unul dat de secția de judecători și altul de cea de procurori, consiliul a lăsat să se întrevadă steagul alb, dar e un pic cam târziu.
“Eventualele disfuncționalități, dacă există, trebuie să își găsească soluții într-un climat social stabil și caracterizat de cooperare instituțională…”, se subliniază în comunicatul CSM.
Această poziție a consiliului a fost emisă înainte de întâlnirea dintre Nicușor Dan și magistrați, transmisă live pe posturi TV și rețelele sociale, o întâlnire care a confirmat încă o dată modul în care a fost preluat controlul sistemului de Justiție de către Lia Savonea, de data asta validarea venind din partea magistraților, aflați la Palatul Cotroceni.
“Am comunicat către Administrația Prezidențială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncțional”, a spus în timpul întâlnirii judecătorul Liviu Cârneci de la Tribunalul Covasna.
“Problema reală este că sistemul de justiție nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecție. Abuzurile nu sunt identificate şi corectate din interior, pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraților şi selecția oamenilor care optează pentru funcții de conducere după alte criterii decât cele meritocratice”, a mai spus judecătorul.
“În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiție, al cărui centru de greutate se află la vârful Înaltei Curți de Casație şi Justiție şi al CSM”, a subliniat magistratul.
Lia Savonea este președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar pe parcursul întâlnirii mai mulți procurori și judecători au semnalat faptul că în Consiliul Superior al Magistraturii se ajunge în urma unor aranjamente și posibile fapte de corupție.
Justiția din România a fost învinsă de Andrew Tate, care și-a construit aici, la noi în țară, prin corupție, un mic imperiu pe rețelele sociale de pe al cărui tron instigă la violență împotriva femeilor, la viol, trafic de carne vie, infracțiuni de care a fost acuzat, dar niciodată condamnat.
A fost nevoie de un actor dintr-un reality show produs de Netflix, e vorba de Chase DeMoor, cu figură angelică și înarmat cu mănuși de box roz, pentru a face dreptate și a spulbera mitul misoginului suprem pe care Justiția din România a ratat, în mod repetat, să-l facă responsabil pentru faptele sale.