Doar 11 magistrați au venit la discuția cu Nicușor Dan: "Să ne întrebăm ca societate dacă ne dorim magistrați care să aibă un sentiment de teamă" (Video)

Președintele Nicușor Dan a deschis la Cotroceni o dezbatere publică fără precedent cu magistrați care au acceptat să vorbească deschis despre disfuncțiile din sistemul de justiție.

Deși aproape 20 de magistrați își anunțaseră participare, soar 11 magistrați au avut curajul să participe deschis la consultări, în timp ce în fața Palatului Cotroceni a avut loc un protest de susținere, pe fondul dezvăluirilor Recorder despre un sistem „feudal”, controlat prin mecanisme interne și jocuri politice.

Magistraţii prezenţi acuză un sistem dominat de frică, arbitrar și putere concentrată la vârf, în care promovările sunt discreționare, ceea ce a permis ca oameni obedienți să fie instalați în poziții cheie.

Inspecția Judiciară funcționează netransparent, iar independența procurorilor și judecătorilor este grav afectată, mai spun ei.

Magistraţii au propus reguli obiective de promovare și garanții sporite de independență.

Discuțiile au durat mai bine de trei ore și jumătate. Președintele Dan a spus, la final, că dezbaterea a fost utilă și că ea trebuie să continue.

Spotmedia v-a prezentat, în format LIVE TEXT, principalele informații de la consultările publice ale magistraților cu președintele Dan:

13.40 - Nicușor Dan:

Vreau să vă mulțumesc pentru discuția asta care cred că a fost extrem de utilă și pentru profesioniști, și pentru oameni care nu sunt în sistemul de justiție, dar au un interes pentru funcționarea lui.
Este o primă discuție, este o dezbatere care trebuie să continue.
A fost această presiune a timpului pentru această întâlnire și pentru asta am cerut ca materialele de la dvs să vină până sâmbătă. Dar evident că în continuare suntem disponibili pentru orice sugestie, sesizare.
Multe din lucrurile sesizate necesită verificări, care o să ia timp. În mod special, am pus întrebarea dacă aveți disponibilitatea de a verifica anumite lucruri și nu aveți informația putem să vă ajutăm cu asta.
O să aibă spațiu în aceleași condiții și oameni care s-au simțit vizați de ce ați spus dvs ca să poată să răspundă la asta.
În concluzie, cred că dezbaterea este utilă pentru ca publicul larg să înțeleagă condițiile de muncă ale magistratului. Pentru că discuția a fost foarte abstractă despre condiția socială a magistratului și cred că e util ca oamenii să afle.
Mulțumesc și discuțiile vor continua.

13.25 - Marius Cătălin Vartic, fost procuror DNA

Dosarul cunoscut public ca dosarul judecăţii şi împuşcării lui Ceauşescu, prin care Iliescu şi acoliţii lui, în loc să creeze premisele unui proces cu garanţii legale, în care dictatorul Ceauşescu să răspundă după principii şi garanţii procedurale pentru represiunea sângeroasă din decembrie 1989, au preferat să facă o mascaradă juridică pe care ulterior să o implementeze în mentalul colectiv ca act, prin manipulare, se înţelege, ca act de justiţie şi dreptate.
Venirea lui Traian Băsescu a fost marcată de asumarea condamnării politice a comunismului, de reabilitarea încrederii în justiţie, dar, din păcate, cu un final de mandat când rolul de arbitru al acestuia a fost transformat în jucător constituţional, cu gestionarea deficitară a conflictului de interese în care le-a introdus familia şi apropiaţii.
Klaus Iohanis s-a aflat în zona de responsabilitate a garantării unui proces electoral corect, invalidat de CCR în mod corect prin hotărârea CCR din 6 decembrie 2024, alături de instituţii ale statului, care până în prezent nu au efectuat un audit al falimentului acestui demers democratic, adică garantarea alegerilor libere. Să ne înţelegem, eu sunt pentru decizia CCR, dar nu există o responsabilitate politică care nu a fost angajată de instituţiile statului. În momentul în care la Autoritatea Electorală Permanentă pui un om politic, când de fapt una din marile probleme este cum banul public, transformat în subvenţie, se duce în mod netransparent în media, în susţineri electorale mai mult sau mai puţin corecte, asta arată un risc.

13.18 - Alexandru Oancea, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, eliberat din funcție la 1 noiembrie prin demisie:

S-a discutat foarte mult despre deficiențe raportat la procesul de promovare. Același lucru poate fi extins la tot ce ține de competențele conducătorilor de la Curțile de apel și de la CSM, transfer, delegare, detașare, toate sunt discreționare. Nu există niște criterii obiective. Și asta s-a întâmplat în timp și a permis ca oameni obedienți să fie instalați în poziții cheie.
Eficiența organelor de urmărire penală. E o subdimensionare a schemelor de personal, dar nici măcar acestea nu se ocupă. Nu cred că este doar un accident. Se dorește acest lucru, este util sistemului la modul în care funcționează acum. Un om care este încărcat cu dosare și nu știe cum într-o zi de lucru de opt ore să soluționeze normă dublă, cu siguranță, va găsi prea puține resurse să se opună acestui sistem, să facă disidență.
În ceea ce privește costurile. Există, dacă se dorește acest lucru, modalități de a îmbunătăți această situație fără costuri prea ridicate. Inclusiv trecerea poliției judiciare la parchete. Infracțiuni de corupție există în fiecare orășel din această țară. Acolo lucrezi cu niște oameni, la nivelul poliției, care oricât de bine intenționați ar fi, nu fac față.

12.50 - Nicușor Dan: Există o transparență suplimentară care să poată să vă facă pe dvs să știți mai bine ce se întâmplă?

Bogdan Pîrlog, președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, procuror militar:

Absolut deloc nu există transparență. (…) Chestiuni extrem de grave s-au clasat în bătaie de joc. Nu știm absolut nimic, nu există transparență. Citându-l pe vicepreședintele CSM, nu era atunci vice, era membru, cu privire la concursul pentru recrutarea la Inspecția Judiciară, acesta l-a catalogat drept un simulacru. A fost o fraudă absolută, s-a văzut foarte clar cum s-a făcut. La proba orală, cei 10 care erau aleșii au primit note, următorii au primit 20 de puncte sub. Chiar ne-am mirat de unii care au luat 67 de puncte din 70.
Culmea este că au fost și oameni de bună credință care au luat în sistemul ăsta. Care au fost sub radar, nu au fost considerați un pericol. Ei luau și pe bune.

12:46 - Nicușor Dan: Care a fost interacțiunea dintre dvs și CSM?

Dragoș Călin, preşedintele Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România:

Noi am trimis tot felul de propuneri, dar a fost de-abia zilele trecute o întâlnire cu o parte din asociațiile profesionale. A existat un sondaj al CSM din 2022 când au fost trimise puncte de vedere, dar legile au intrat în vigoare în forma care a provocat aceste dezbateri.

12.30 - Ligia Dobrin, Asociația Forumul Judecătorilor

Discutând cu colegii de la celelalte niveluri, judecătorii, tribunale, curți de apel, am constatat că cea mai mare spaimă a unui judecător de scaun, cel care soluționează cauzele, la momentul actual este dată de două aspecte: posibilitatea mutării oricând de pe un complet pe altul sau de pe o secție pe alta fără consimțământul lui şi doi: modul în care funcționează Inspecția Judiciară.
În ce privește primul aspect, vreau să subliniez o anomalie a legilor actuale. La nivelul Înaltei Curți, pentru a muta un judecător de pe o secție pe alta, cu excepția secției penale, ai nevoie de consimțământul lui expres. Întrebarea mea este: de ce la nivelul judecătoriilor, tribunalelor și al curților de apel nu este reglementat același lucru? De ce pe noi ne poți muta oricând, oriunde, fără să iei în considerare consimțământul nostru?

Inspecția Judiciară răspunde acuzațiilor din documentarul Recorder

"Aste ne dorim de la sistemul judiciar, un procuror obedient?"

12.10 - Cristian Anghel, fost procuror la Curtea de Apel București şi fost procuror la DNA, pensionat în octombrie 2025:

Un ordin al Parchetului General vizează activitatea procurorilor în ședințele de judecată. Fostul procuror Georgiana Scutea a adoptat un draft de ordin, dar nu a mai fost adoptat. Actualul procuror general (Alex Florenţa) a venit cu acest proiect, a cerut puncte de vedere cum am vrea să arate. Ne-am trezit brusc în decembrie 2023 cu acest ordin semnat.
În momentul în care eu ca procuror am un dosar, procurorul trimite în judecată inculpatul, încercând să obțină o condamnare sau o decizie. Este posibil însă ca procurorul de ședință să nu fie de acord cu acuzația inițială, care se poate schimba din cauza probelor. Sau dimpotrivă, este posibil să ducă la schimbarea de încadrare juridică, să ducă spre o pedeapsă mai gravă. Lucrurile au stat așa și în perioada lui Ana Pauker, și perioada justiției bolșevice. Dintr-odată, lucrurile s-au schimbat. Iar potrivit acestui ordin, asumat de justiția din România, eu procuror de ședință nu mai pot solicita achitarea sau schimbarea încadrării juridice, schimbarea soluției, eu nu mai pot face acest lucru, potrivit ordinului, decât dacă fac un referat scris pe care-l prezint șefului ierarhic care poate fi de acord sau nu cu mine.
Aste ne dorim de la procurorul de ședință, să fie în deplin acord cu conducerea?
Sunt curios ce părere are Secția de procurori de la CSM? Asta ne dorim de la sistemul judiciar, un procuror obedient?
Am lucrat la DNA în perioada în care DNA făcea dosare serioase de corupţie. La DNA este un fenomen foarte, foarte interesant, nu ştiu cât de cunoscut este. El este verificabil, sunt fapte. Cel puţin trei cazuri de procurori cunosc eu, unul dintre cazuri este redat în documentarul Recorder, cunosc trei cazuri de procurori-anchetatori care lucrau dosare penale şi care, dintr-o dată, după 15 sau aproape 30 de ani de vechime în profesie, au fost mutaţi pe Secţia Judiciară. Iată acelaşi fenomen ca la instanţa de judecată. Mutaţi unii de pe o secţie pe alta. Acolo se pare că, dacă eşti incomod, sau cu cei care au fost consideraţi incomozi, lucrurile au stat de maniera aceasta sau, poate dimpotrivă acele persoane, eu ştiu, au fost către finalul carierei lor sau, după o anumită perioadă, conducerea a considerat că nu pot face carieră în judiciar, după ce au făcut dosare penale.
Poliţia Judiciară este musai să treacă la Ministerul Public. Aşa cum se întâmplă în modelul Direcţiei Naţionale Anticorupţiei. Fără o Poliţie Judiciară în totalitate gestionată de Ministerul Public, justiţia penală se va limita în mare parte la infracţiuni rutiere.
Sistemul Naţional de Interceptări este o temă foarte, foarte grea, dar eu îndrăznesc să spun că la un moment dat încercările de a trece Sistemul Naţional de Interceptări pe partea de justiţie la Ministerul Public este obligatoriu. Aşa se întâmplă în toate ţările civilizate.

Procurorii CSM anunță demersuri pentru a verifica acuzațiile Recorder

"Un sistem feudal, introdus de noile legi ale justiției"

11.50 - Bogdan Pârlog, președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, procuror militar:

Situația în care se află sistemul judiciar în acest moment nu s-a produs ca urmare a acțiunii unor forțe interne și nici a acțiunii unor forțe interne și nici ca urmare a unor forțe externe. Ci s-a produs atunci când găști din interiorul sistemului și-au dat mâna cu găști din afara sistemului și conjugat, fiecare pe palierul lui de competență, au reușit să aducă un sistem judiciar care nu era perfect și avea o serie de probleme reale în stare de moarte clinică. De aceea, din punctul nostru de vedere, orice încercare de resuscitare sau de reparare trebuie făcută tot conjugat. Altfel, nu va exista nicio valență practică a demersurilor de reparare.
Președinții curților de apel controlează, prin comisiile numite, promovarea efectivă la nivelul curților de apel. Majoritatea din secție care numește acei președinți indirect controlează și promovarea la curțile de apel, unde se judecă în ultimă instanță majoritatea proceselor. În acest moment, s-a încheiat și obținerea unei majorități viitoare în următorul CSM. Pentru că la cum este acum sistemul de vot în care se votează separat pe paliere, o minoritate își desemnează trei judecători membri CSM de către curțile de apel, doi de către Înalta Curte. Acești oameni, timp de șase ani, controlează recrutarea pentru a-și asigura majoritățile, astfel încât să se asigure că și următorul CSM va fi tot al lor. Ăsta este sistemul pe care eu îl consider un sistem feudal, introdus de noile legi ale justiției. Și acum să fim serioși, a fost scris de persoane din interiorul sistemului.
Ar trebui să mergem mai departe. Ar trebui să mergem la desființarea integrală a Inspecției Judiciare și la o regândire a sistemului disciplinar și inclusiv al sistemului de inspectori prin crearea unui corp național de inspectori, dar care să își vadă de treaba lor și să fie desemnați aleatoriu, câte doi, din zone diametral opuse ale zonei în care se face cercetarea. Am economisi bani.
Am constatat situații în care un profesor universitar, o colegă, candida pe o funcție în care nu avea concurență. Efectiv s-a dorit umilirea acelei persoane de pe poziția evaluatorului care nu răspundea de nimic. I s-a reproșat că nu stăpânea limba română
Violența asupra femeilor – am constatat un dublu standard al conducerii Ministerului Public. O situație la Târgoviște, unde inculpatul era și unchi al consilierei ministrului de Interne, și deja se emisese ordonanța de mutare a dosarului la un alt parchet. În antiteză, la Turnu Măgurele, unde a fost ucisă persoana beneficiară a ordinului de protecție, dar care încălca ea ordinul de protecție. Procurorul, a cărui revocare se cere, a funcționat singur la un parchet, fără niciun sprijin, mii de dosare. Aici procurorul general a trimis echipa de control și s-a făcut un raport extrem de fulminant. Se vede foarte clar modul în care de la vârful piramidei deciziile se iau pe criterii care nu au nicio legătură cu obiectivitatea.
Discuțiile din spațiul public privind vârsta de pensionare: aceleași discuții au început să fie în zona militară și de poliție. Noi fără polițiști suntem morți.
La Poliție și în zona militară, veniturile sunt mici oricum, pensiile sunt mici. Cu un război la graniță nu e momentul să discutăm. Ne jucăm cu un foc și noi nu reușim să ne atingem targetul de recrutare
Au plecat mult prea mulți la pensie și lucrăm cu niște copii. Și procurorul este la rândul lui un copil. Cine învață de la cine?

11.46 - Nicușor Dan:

Într-un proces de selecție în care să existe mai multă conștiință profesională, o componentă a CSM poate să reprezinte magistrații. În opinia mea, există o majoritate care dorește să acționeze spre o justiție bine organizată.
Clasa politică acționează așa cum societatea i-a mandatat prin vot. Cred că în măsura în care această dezbatere devine una pe argumente, clasa politică va acționa în consecință.

"Sunt instituții cheie care, nu mă feresc să o spun, sunt controlate"

11.40 - Alexandru Oancea, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, eliberat din funcție la 1 noiembrie prin demisie:

În cei 12 ani cât am funcționat ca magistrat, nu s-a schimbat nimic în bine în ceea ce privește Justiția.
Nu mă mai regăsesc în acest sistem și nu cred, din păcate, că se poate schimba ceva într-un timp relativ scurt. Mă aflu aici pentru că sunt interesat de soarta Justiției, pentru că ne privește pe toți.
În reportajul Recorder s-a vorbit foarte mult de situația de la ÎCCJ și CAB. Pe bună dreptate. Sunt instituții cheie care, nu mă feresc să o spun, sunt controlate. Acei judecători au fost ajutați să ajungă acolo prin diverse mecanisme.
Nu mi-a fost ușor deloc să fiu astăzi aici. Dar la un moment dat trebuie să ieși din zona de confort și să le spui lucrurilor pe lume.
Aș ruga pe toată lumea să nu îi blameze pe acei colegi care nu sunt aici de față. Cei mai mulți sunt de bună credință.

11.28 - Daniel Ungureanu, procuror Parchet de pe lângă Curtea de Apel Ploiești:

Am o experiență de peste 13 ani în magistratură.
”Nimeni nu este mai presus de lege” mi-a ghidat întreaga activitate.
Modalitatea în care ulterior acelui reportaj conducerea instanțelor, CSM au înțeles imediat să procedeze prin aducerea unor acuze împotriva celor care au adus acel mesaj consider că e unul greșit. Nu trebuie arătat cu degetul transmițătorul acelui mesaj. Aș fi vrut să văd mesajul: dacă acele aspecte din documentarul Recorder sunt reale, atunci situația este foarte gravă. Aspectele punctuale din reportaj – cazuri concrete, cu nume și prenume – trebuia să facă obiectul unor verificări riguroase. Acesta trebuia să fie mesajul transmis, nu doar de ordin disciplinar, ci și verificări din punct de vedere penal.

Judecătorii CSM acuză o campanie de destabilizare după documentarul Recorder, inclusiv prin îndemnuri publice la revoltă din partea președintelui

11.16 - Nicușor Dan: Cred că ne-am îndepărtat puțin. Sunt multe chestiuni care se referă la condiții de muncă, foarte importante, la normarea muncii, foarte importante. Cred că chestiunea fundamentală pentru care ne-am întâlnit azi sunt aceste sesizări de o interferență injustă în carieră. Și cred că ar trebui să ne concentrăm pe acestea în discuție.

10.58 - Mihai Cătălin Constantin, judecător în cadrul Curții de Apel Ploiești:

În mod cert, susțin intervențiile legate de modalitatea de admitere, de acces în magistratură, de unde ar trebui eliminat acel interviu. Propun înlocuirea acestui interviu cu un examen scris similar celui care se dă la Psihologie, un examen de gândire critică.

10.47 - Andrei Soare, Tribunalul Brașov:

Mă gândesc că scopul întâlnirii este să arătăm o față umană a magistraturii.
Există mulți magistrați curajoși, dar avem nevoie de reguli care să ne protejeze împotriva arbitrariului.
Propunem ca toate procedurile de promovare să se desfășoare pe baza unor proceduri obiective, spre exemplu teste grilă.
Extinderea protecției magistraților.
Limitarea mandatelor inspectorilor judiciari la un singur mandat. Ar întări independența lor.
Eliminarea probei interviurilor, unde se poate.
Simplificarea procedurilor de revocare a membrilor CSM.
Cred că trebuie să ne întrebăm ca societate dacă ne dorim magistrați care să aibă un sentiment de teamă, justificat sau nu.

10.35 - Deliș Laura, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București:

Putem observa că sunt anumite aspecte care derapează de la ceea ce știm noi despre chestiunile de drept. Ceea ce este foarte important este să stimulăm un pic responsabilitatea magistratului atunci când emite soluții. Este un lucru extrem de periculos, pentru că intervine arbitrariul.
Dacă legea permite ca și șeful DNA și șeful secției să evalueze orice act a procurorului, noi, exact cum vorbea colegul despre numirea politică, ne simțim ca și cum un factor politic stabilește în orice moment ce fac eu în orice dosar.

10.25 - Cristian Anghel, fost procuror judiciar la DNA:

Tema relevantă pentru societatea noastră este cum vrem să arate Justiția. Cred că Justiția arată astfel, pentru că societatea românească a permis mult prea mult politicului să intervină în Justiție.
Secția pentru procurori a CSM care îl avizează pe procurorul respectiv nu răspunde niciodată. Și atunci cred eu că este extrem de important ca, odată pentru totdeauna, dacă vrem ca Justiția să fie independentă, este momentul să discutăm în mod real ce fel de justiție vrem. Dacă ne asumăm ca numirile să se facă prin jocuri politice, netransparente, nu vom avea decât acest rezultat, indiferent de cum va arăta legea și cum o vom modifica.
Am plecat din sistem. Sistemul judiciar a devenit nerelevant pentru mine. Am plecat și pentru că m-am săturat să aud că sunt chiabur și că mă bucur de privilegii. Nu am pensie de 5.000 de euro. Am o pensie bună, dar nu m-am pensionat la 48 de ani, am 51 de ani. M-am săturat să aud aceste lucruri.
Cred că politicienii trebuie să fie foarte atenți atunci când discută de Justiție.
Trebuie să terminăm cu jocurile politice în numirea șefilor de parchete.

10.15 - Liviu Cârneciu, magistrat din Covasna:

Am comunicat două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Problema reală este că sistemul de justiție nu dispune de mecanisme reale de autocorecție. Puterea este concentrată exclusiv la vârf.
În ultimii ani s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiție. Chiar dacă persoana care se află acum la vârful conducerii va pleca, mecanismele vor funcționa la fel. Mai exact, o lipsă totală de transparență și lipsa unor garanții minime de obiectivitate.

10.06 - Dragoş Călin, preşedintele Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România:

Este extrem de important ca aspecte care constituie, de fapt, regrese ale sistemului judiciar şi care derivă din legile care au fost adoptate în 2022 să fie cunoscute de întreaga opinie publică. Sunt chestiuni pe care trei asociaţii foarte mari de judecători şi procurori - Forumul judecătorilor, Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorului şi Iniţiativa pentru Justiţie - le-au indicat încă din 2022. Am spus că, în situaţia în care aceste legi vor fi adoptate, se va ajunge la astfel de deficienţe şi credem că, independent de situaţiile particulare pe care mulţi dintre colegii noştri le-au prezentat, singura soluţie importantă pentru a putea remedia cumva aceste aspecte este o modificare rapidă a Legilor Justiţiei.
Comisia de la Veneţia a cerut în două avize consultative revenirea competenţelor de urmărire penală referitor la magistraţi la Direcţia Naţională Anticorupţie.
Se prevede în aceste recomandări că transferurile judecătorilor în cadrul secţiilor instanţei sau între instanţe ar trebui efectuate printr-un proces în care sunt stabilite în mod explicit criteriile de transfer şi în care organismul responsabil cu luarea deciziilor cu privire la transfer oferă o justificare clară şi întemeiată pentru transfer sau pentru refuz, ca delegările şi detaşările judecătorilor la alte instanţe sau instituţii să se facă pe o perioadă fixă şi limitată, dar nu mai mult de şase luni, nici într-un caz ani de zile, cum există o practică în România, care nu poate fi negată. De asemenea, mutarea între secţii a unui judecător ar trebui efectuată numai pe acordul scris al judecătorului respectiv.
Există un fond solid de argumente pentru a încerca modificări legislative. Din păcate, în niciun fel de profesie nu există posibilitatea de a reglementa doar intern aceste lucruri, ci trebuie o intervenţie exterioară, iar cel mai îndreptăţit este Parlamentul României, care se bucură de legitimitatea, alegerea cetăţenilor români. Deci, ca atare, există un for. Aceste reglementări trebuie puse în discuţie, noi reglementări trebuie puse în discuţie, trebuie acceptată necesitatea modificării legilor justiţiei.

10.05 - La întâlnirea cu președintele participă:

Daniel Ungureanu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Liviu Cârneciu, judecător la Tribunalul Covasna,
Deliș Laura, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București,
Mihai Cătălin Constantin, judecător în cadrul Curții de Apel Ploiești,
Andrei Soare, judecător la Tribunalul Brașov,
Marius Cătălin Bartic, procuror DNA pensionat,
Dragoș Cârnu, președinte al asociației Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București,
Alin Botnar secretar general al asociației Forumul Judecătorilor din România și judecător la Tribunalul București,
Alexandru Oancea, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, eliberat din funcție la 1 noiembrie prin demisie,
Bogdan Pîrlog, procuror militar,
Cristian Anghel, pensionar, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, fost procuror DNA și fost consilier juridic în Ministerul Justiției.

10:00 - A început discuţia de la Cotroceni. Nicușor Dan le-a mulțumit magistraților prezenți: Cred că trebuie să avem o discuție despre sistemul justiție. Este o discuție publică. Am avut foarte multe materiale de la dvs pe care le-am parcurs. Cred că putem să începem.

9.30 - Comunitatea Declic organizează un protest simbolic, la Palatul Cotroceni, cu mesaje de solidaritate față de magistrații care au luat sau urmează să ia poziție public.

O discuție „fără limită de timp”

Președintele Nicușor Dan a lansat invitația către magistrați săptămâna trecută, propunând o discuție „fără limită de timp”, luni, începând cu ora 10:00, pentru toți cei care doresc să semnaleze probleme de integritate și disfuncționalități din Justiție. Inițial, consultările au fost gândite atât în format de grup, cât și individual, inclusiv întâlniri confidențiale, la cererea celor interesați.

Șeful statului a anunțat însă ulterior că foarte puțini magistrați și-au exprimat intenția de a participa, invocându-se o teamă reală că o astfel de prezență ar putea avea consecințe profesionale. În acest context, Nicușor Dan a decis ca luni, de la ora 10:00, să organizeze o discuție publică pentru cei care își asumă deschis mesajele transmise, urmând ca întâlnirile confidențiale să fie reprogramate.

Președintele a precizat că orice acuzație formulată public va fi urmată de o întâlnire, tot publică, în care persoanele vizate să poată răspunde.

De asemenea, el a deschis explicit și subiectul abuzurilor din Justiție din urmă cu 10–15 ani, invitându-i pe cei care vor să vorbească despre acestea să o facă în mod transparent.

Inițiativa consultărilor vine după ce câteva sute de judecători și procurori au semnat un mesaj de susținere pentru magistrații care au făcut dezvăluiri în reportajul Recorder privind blocajele și mecanismele netransparente din sistemul judiciar.