Editura Nemira a derulat un experiment cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a evalua impactul noii programe de limba și literatura română propuse de Ministerul Educației asupra elevilor de liceu. Concluzia: o programă centrată aproape exclusiv pe literatura clasică riscă să reducă drastic interesul adolescenților pentru lectură și să accentueze problemele de alfabetizare funcțională.
Experimentul vine în contextul controverselor generate de proiectul de curriculum pentru clasa a IX-a, care limitează studiul literaturii la autori canonici din secolele trecute, excluzând autoarele, literatura contemporană și texte relevante pentru realitatea actuală a elevilor.
O programă „blocată în trecut”
Potrivit Editurii Nemira, noua programă propusă se oprește, în mare parte, la secolul al XIX-lea, ceea ce ridică semne de întrebare legate de capacitatea școlii de a conecta lectura la experiențele și preocupările tinerilor de azi.
În acest context, editura și-a propus să simuleze efectele pe termen mediu ale unei astfel de abordări, folosind inteligența artificială pentru a crea un scenariu educațional controlat, scrie Libertatea.
Experimentul clasei virtuale
Nemira a creat o „clasă” virtuală, formată din cinci tipologii de elevi frecvent întâlnite în școlile din România: elevul olimpic, sportivul, elevul sociabil, elevul retras din medii vulnerabile și elevul obișnuit. Acești elevi virtuali au studiat exclusiv textele incluse în lista noii programe propuse.
La final, au fost „intervievați” pentru a evalua impactul asupra plăcerii de a citi, relevanței lecturii, alfabetizării funcționale și dezvoltării gândirii critice.
Rezultate îngrijorătoare
Concluziile experimentului indică riscuri semnificative:
- 80% dintre elevii virtuali ar putea pierde complet interesul pentru lectură, în special cei din medii defavorizate
- aproximativ 67% nu s-ar regăsi în textele studiate și s-ar simți alienați
- 50% ar putea avea dificultăți în înțelegerea textelor actuale și non-literare, ceea ce ar accentua analfabetismul funcțional
- 60% ar putea ajunge să perceapă literatura ca pe un domeniu exclusiv masculin, perpetuând stereotipuri de gen.
„Lectura trebuie protejată, nu restrânsă”
Directorul general al Editurii Nemira, Ana Lotts-Nicolau, spune că rezultatele experimentului confirmă îngrijorările existente privind direcția noii programe.
„Nemira s-a implicat constant în proiecte care susțin și cultivă plăcerea lecturii. În fața noii propuneri de programă și în contextul rezultatelor îngrijorătoare ale Barometrului de Consum Cultural 2024, considerăm necesar să punem sub semnul întrebării orice schimbare și să înțelegem consecințele ei pe termen mediu și lung”, a declarat aceasta.
Ea avertizează că tinerii riscă să fie îndepărtați de lectură printr-o programă restrictivă. „Mai mult ca oricând, lectura trebuie menținută vie, pentru că de ea depinde libertatea de a gândi a generațiilor care vin”, a mai spus Ana Lotts-Nicolau.
Petiție către Ministerul Educației
În urma experimentului, Editura Nemira solicită Ministerului Educației includerea în programa de limba română pentru clasa a IX-a a autoarelor, literaturii contemporane și a textelor moderne, care să reflecte diversitatea și realitatea actuală a elevilor.
Pentru a susține această cerere, editura a lansat și o petiție online, parte a unei campanii mai ample de informare și mobilizare publică.
Discuțiile despre noua programă de limba română au generat deja reacții critice în spațiul public, inclusiv din partea unor specialiști în educație, care avertizează că o abordare rigidă și ancorată exclusiv în trecut riscă să adâncească ruptura dintre școală și elevi.