Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au desfășurat, miercuri, 14 percheziții domiciliare, dintre care 12 în București și 2 în Târgu Mureș, într-un dosar care vizează falimentarea companiei de asigurări Euroins România.
Ancheta se concentrează pe presupuse fapte comise în perioada 2017–2023, timp în care persoane din conducerea executivă și din structurile de decizie ale companiei ar fi pus în aplicare un mecanism de fraudare a activelor societății.
Acuzațiile procurorilor
Potrivit anchetatorilor, dosarul vizează infracțiunile de:
- delapidare cu consecințe deosebit de grave,
- gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave,
- spălare de bani,
- prezentarea, cu rea-credință, de date neadevărate privind situația economică a companiei.
Procurorii susțin că decidenți din patronatul bulgar al Euroins, împreună cu persoane din conducerea superioară a companiei și entități afiliate, ar fi creat și coordonat un sistem prin care resursele financiare ale Euroins erau redirecționate către firme controlate de acționari, decapitalizând astfel societatea.
Totodată, anchetatorii afirmă că mecanismul ar fi funcționat și prin diminuarea sau neplata despăgubirilor către asigurați, precum și prin neconstituirea rezervelor tehnice la un nivel adecvat, în paralel cu transmiterea unor raportări false către ASF, care arătau în mod nereal că societatea își îndeplinește obligațiile.
Perchezițiile vizează locuințele a 10 persoane fizice, foste membre ale conducerii Euroins, dar și sediile unor firme controlate de patronatul bulgar.
Reacția Eurohold și Euroins Insurance Group
Acționarii bulgari ai Euroins resping acuzațiile și afirmă că momentul perchezițiilor nu este întâmplător. Grupul Eurohold Bulgaria AD și Euroins Insurance Group AD susțin că operațiunea a fost declanșată „în mod suspect” în aceeași zi în care au depus la Washington a doua acțiune de arbitraj împotriva statului român, în cadrul Centrului Internațional pentru Soluționarea Litigiilor Relative cu Investițiile (ICSID).
Cei doi acționari solicită României despăgubiri de 575 de milioane de euro, sumă care se adaugă primei acțiuni, astfel că totalul revendicat depășește 1 miliard de euro.
Eurohold și EIG susțin din nou că:
- retragerea licenței Euroins România în 2025 ar fi fost ilegală și orchestrată de un grup de funcționari ASF;
- compania ar fi fost solvabilă și bine capitalizată la momentul retragerii licenței;
- previziunile privind daunele uriașe pe care Euroins le-ar fi avut de plătit „s-au dovedit speculative și manipulate”.
Compania consideră perchezițiile „lipsite de sens din punct de vedere juridic” și afirmă că orice probe ridicate după trei ani nu ar avea relevanță. Totodată, îi acuză pe oficialii români că preferă „să asmuțească procurorii” în loc să participe la negocierea unui acord pentru protejarea asiguraților afectați.
În martie 2023, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis să retragă autorizația de funcționare a societății Euroins România, constatând indiciile stării de insolvență a companiei.
Ulterior, în iunie 2023, Tribunalul Bucureşti a dispus deschiderea procedurii falimentului Euroins România Asigurare Reasigurare, după ce Curtea de Apel Bucureşti a respins, în două rânduri, solicitarea de a suspenda aplicarea deciziei ASF.
Falimentul Euroins a declanșat una dintre cele mai mari crize din piața asigurărilor. Retragerea licenței a fost urmată de acuzații reciproce între ASF și acționarii bulgari.
Arbitrajul de la ICSID se află în desfășurare, iar România a pierdut recent o cerere prin care solicita încetarea procedurii.