România plătește scump haosul companiilor de stat: 83 de astfel de societăţi au acumulat pierderi istorice de 14 miliarde de lei, iar Guvernul pornește acum o reformă etapizată pentru a curăța acest sistem falimentar şi pentru a îndeplini două jaloane PNRR cu termene în martie şi august 2026.
Cât despre cele 27 de companii de stat menţionate de Ilie Bolojan de pe lista roșie, Guvernul începe analiza strategică, deciziile de închidere sau recapitalizare urmând să fie luate în funcție de importanța pentru stat.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat luni, într-o conferință de presă, planurile pentru reforma companiilor de stat din România, evidențiind atât dimensiunea fenomenului, cât și prioritățile Guvernului:
- Numărul companiilor de stat: 1.502 la nivel național, din care 230 companii centrale şi 1.272 companii locale
- Companii cu pierderi majore: 83 de firme centrale - 14 miliarde de lei
Ce ne cere PNRR
Vicepremierul a explicat că reforma va fi realizată printr-o abordare etapizată și strategică, cu scopul de a elimina pierderile și conducerile interimare și de a eficientiza managementul companiilor.
”Astăzi e o zi importantă pentru mine, este o zi în care am avut posibilitatea să întâlnesc miniştrii şi Comitetul Național pentru reforma companiilor de stat, comitet care există de ceva vreme, dar care a fost reactivat.
În cadrul acestui comitet, am prezentat arhitectura reformei companiilor de stat, aşa cum o vedem noi. Cred că este cea mai amplă acţiune de acest tip din ultimii ani și are ca obiective două direcţii prioritare, în primul rând eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat, fiind un jalon în PNRR, cu termen 31 martie 2026, iar a doua direcţie prioritară este începerea reformei în cadrul companiilor de stat, avem jalon, din nou, la 31 august 2026, privind restructurarea a cel puţin trei companii”, spune Oana Gheorghiu,
Ea a precizat că 48 de companii care în prezent au conduceri interimare vor începe procesul de selecție astfel încât până la 31 martie 2026 să aibă conduceri definitive. „Jalonul era reducerea cu cel puțin 50% a conducerilor interimare din companii. Probabil că el este atins cu 50%”, a adăugat vicepremierul.
Gheorghiu a explicat şi că procesul de selecție la AMEPIP este în faza finală, iar conducerea statutară urmează să fie numită până cel târziu pe 27 noiembrie.
Registru unic și pilot pentru companii selectate
- Registrul unic al companiilor de stat va oferi o imagine clară asupra activelor statului și va fi completat cu date financiare lunare depuse la Ministerul Finanțelor.
- Proiect pilot: 10 companii selectate pentru a testa noul flux de lucru - 4 companii din domeniul energiei şi 6 companii din transporturi
”Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMEPIP (Autoritatea pentru Managementul și Evaluarea Participațiilor Statului la Capitalul Social al Persoanelor Juridice). Nu îl înlocuieşte, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă, va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună la Ministerul de Finanţe”, a explicat Gheorghiu.
Obiectivele reformei
- Eliminarea conducerilor interimare (jalon PNRR: 31 martie 2026)
- Începerea reformei operaționale a companiilor de stat, cu restructurarea a cel puțin 3 firme până la 31 august 2026
- Crearea unei hărți sectoriale, instrument strategic pentru deciziile Guvernului privind prezența statului în diferite sectoare
- Transformarea Secretariatului General într-o unitate tehnică de implementare, pentru centralizarea datelor și prezentarea indicatorilor Comitetului
"Nu putem să spunem că se dizolvă ceva sau se lichidează o companie"
Gheorghiu a fost întrebată despre afirmațiile de vineri ale premierului Ilie Bolojan potrivit cărora 27 de companii de stat se află într-o situație dificilă, iar "cele care nu pot fi salvate trebuie închise”.
Însă vicepremierul spune că nu are această listă şi premierul o va face publică.
„Vom avea fișe de diagnostic pe fiecare companie în parte”, a promis Oana Gheorghiu.
„Cu siguranță cele 27 de companii sunt prioritare pentru analiză. Probabil că acele 27 de companii sunt dintre cele în care capitalurile proprii sunt mai mici decât capitalul social. Și acolo, da, există conform legii un risc. Dar vă asigur că în perioada următoare toate aceste companii vor fi analizate și vor fi supuse unui proces de reorganizare”, a continuat vicepremierul.
„Nu putem să vă spunem că se dizolvă ceva sau se lichidează o companie, pentru că analiza nu se face doar pe cifre, ci se face și strategic. Dacă este o companie strategică pentru statul român, atunci este cu totul și cu totul o altă decizie. Ne uităm la ea cum o recapitalizăm, cum o întărim, cum îi schimbăm managementul astfel încât să devină eficientă. Dacă este o companie care are o activitate care nu e esențială pentru statul român, probabil că ea intră într-un proces de dizolvare, de fuziune, dacă în sector mai sunt companii de stat cu același obiect de activitate”.
”Este o nevoie pe care societatea o resimte, este o nevoie pe care România o are, aceea de a face curăţenie, de a face ordine şi de a eficientiza aceste companii, astfel încât ele să fie cu adevărat în serviciul cetăţeanului, în serviciul public şi să nu producă pierderi”, a subliniat Oana Gheorghiu.
