Premierul francez Sébastien Lecornu a anunțat marți, în discursul său de politică generală, suspendarea reformei pensiilor, care nu va intra în vigoare până la alegerile prezidențiale din 2027.
Legea adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, fără votul Parlamentului, în 2023, ridica vârsta legală de pensionare la 64 de ani.
Reforma pensiilor a generat proteste violente în întreaga Franță și critici dure din partea sindicatelor.
„Voi propune Parlamentului, în această toamnă, să suspendăm reforma pensiilor din 2023 până la alegerile prezidențiale”, a declarat Lecornu în fața Adunării Naționale, într-o tentativă de a depăși blocajul politic din Franța, transmite AFP.
Potrivit acestuia, „nicio creștere a vârstei de pensionare nu va avea loc până în ianuarie 2028”, iar perioada de asigurare va rămân neschimbată până la aceeași dată.
Decizia intervine într-un context politic tensionat, marcat de amenințări din partea Opoziției cu moțiuni de cenzură, dacă Guvernul nu cedează în privința reformei.
Această lege emblematică pentru al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron se află în centrul negocierilor politice din Franța de mai multe săptămâni. Suspendarea e considerată mai ales de către Partidul Socialist o condiție prealabilă pentru a nu răsturna Guvernul.
Premierul a subliniat că măsura este menită să restabilească „stabilitatea politică” și „încrederea între partenerii sociali”.
Suspendarea reformei va avea un cost estimat la 400 de milioane de euro în 2026 și 1,8 miliarde de euro în 2027, a precizat Lecornu, adăugând că beneficiile vor viza aproximativ 3,5 milioane de francezi.
Proiectul de buget pentru 2026, ce trebuie să treacă de Parlament până la 31 decembrie, a fost adoptat marți dimineață în prima ședință a guvernului Lecornu II.
Deficitul public prevăzut este redus la 4,7% din PIB și nu va trebui, în niciun caz, să treacă de 5% la sfârșitul discuțiilor în Parlament, a subliniat premierul.
"Nu putem să punem țara în dependență durabilă de creditori externi și nu voi fi prim-ministrul unui derapaj al conturilor publice", a spus el, în contextul în care Franța, a doua economie din zona euro, a ajuns la o datorie de 3.400 miliarde de euro (115,6% du PIB).
Recunoscând că există anomalii în fiscalitatea averilor foarte mari, Lecornu vrea să ceară "o contribuție excepțională" a celor mai bogați francezi în viitorul buget.
Dacă Parlamentul nu va reuși să voteze un buget pentru 2026, "singurii care s-ar bucura de pe urma unei crize nu sunt prietenii Franței", a atenționat el.