Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a reconfirmat vineri seara în funcția de prim-ministru pe Sébastien Lecornu, la mai puțin de o săptămână după ce acesta și-a dat demisia, provocând o nouă criză politică la Paris.
- Noul premier al Franței și-a dat demisia după mai puțin de o lună și a stabilit 3 recorduri greu de egalat. Bursa o ia în jos, crește presiunea pe Macron
- De ce a demisionat premierul Franței după doar 27 de zile
Lecornu a confirmat într-o postare publicată târziu în noapte că a acceptat din nou funcția „din datorie”, adăugând că va face „tot posibilul pentru ca Franța să aibă un buget până la sfârșitul anului”, scrie Politico.
Deși în ultimele zile Lecornu a negat în repetate rânduri zvonurile privind o eventuală reîntoarcere în fruntea guvernului, numirea sa era tot mai probabilă, în condițiile în care era nevoie de un premier în funcție care să prezinte proiectul de buget Parlamentului până luni, termenul limită impus de legislație.
Dacă Macron ar fi numit o altă persoană, aceasta ar fi trebuit să depună în fața legislativului bugetul deja redactat de Lecornu și echipa sa.
Contextul crizei politice
Biroul președintelui Macron anunțase anterior că un nou prim-ministru va fi desemnat până vineri seară, în speranța că al șaselea premier în mai puțin de doi ani va reuși să obțină sprijinul unui Parlament profund fragmentat pentru a adopta bugetul.
„Aceasta ar putea fi ultima șansă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului, Aurore Bergé. „Cred că este ultima ocazie pentru clasa politică de a-și recăpăta credibilitatea. Toate aceste crize nu fac decât să întărească extrema dreaptă și să-i ofere șansa de a prelua puterea”, a avertizat ea.
Criza politică s-a accentuat săptămâna aceasta, după demisia surprinzătoare a lui Sébastien Lecornu, la doar 27 de zile de mandat, un record în istoria recentă a Franței.
Decizia sa l-a lăsat pe Emmanuel Macron cu puține opțiuni: dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri legislative anticipate, demisia proprie, sau încercarea de a găsi un nou premier dispus să formeze o majoritate fragilă.
După demisie, Macron i-a cerut lui Lecornu să rămână încă două zile în funcție pentru consultări de ultim moment menite să identifice o ieșire din criză.
Lecornu: „Există o majoritate care poate guverna”
În ultimele zile, Lecornu a purtat discuții cu partide din întreg spectrul politic, cu excepția extremei drepte și a stângii radicale, care au refuzat să participe.
El a declarat pentru postul public France 2 că, deși situația este dificilă, există o majoritate parlamentară care ar putea guverna.
„Am impresia că majoritatea deputaților nu doresc noi alegeri. Există o majoritate care poate guverna, deși va fi dificil”, a spus Lecornu.
Franța, blocată într-un impas politic prelungit
Franța se confruntă cu instabilitate politică de peste un an, după alegerile parlamentare anticipate din 2024, care au produs un Parlament fără majoritate clară. Legislativul este împărțit în trei blocuri aproximativ egale: stânga, extrema dreaptă și alianța de centru-dreapta condusă de Macron.
Diviziunile au fost amplificate de dezbaterile privind deficitul bugetar, estimat la peste 5,5% din PIB în acest an, aproape dublu față de limita impusă de Uniunea Europeană, și de perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027.
Lecornu a sugerat că viitorul guvern ar trebui să fie „deconectat complet de orice ambiții prezidențiale”, pentru a se concentra exclusiv pe stabilizarea țării.
„Situația este deja destul de dificilă. Avem nevoie de o echipă care să rezolve problemele țării până la alegerile prezidențiale”, a declarat el.
O poziție fragilă pentru Macron
Liderii partidelor de extremă dreaptă și stângă au promis că vor bloca orice guvern susținut de Macron.
Lidera Adunării Naționale, Marine Le Pen, a declarat că partidul ei va „vota împotriva a tot”, inclusiv a oricărui nou prim-ministru, și a cerut organizarea de noi alegeri parlamentare.
De cealaltă parte, Mathilde Panot, lidera grupului parlamentar al formațiunii de extremă stângă LFI, a anunțat că deputații săi vor vota împotriva „oricărui guvern care continuă politicile lui Macron”.
O posibilă soluție ar fi numirea unui premier de centru-stânga, ceea ce ar presupune ca Macron să facă concesii asupra unor reforme-cheie, precum legea pensiilor din 2023, care a ridicat vârsta de pensionare la 64 de ani.
După o rundă de discuții cu Lecornu, lidera Verzilor, Marine Tondelier, a declarat că Franța „nu a fost niciodată mai aproape de a avea un premier de stânga”, avertizând că „o nouă numire din tabăra lui Macron nu va rezista nici măcar un minut”.
Purtătoarea de cuvânt Aurore Bergé a admis că, deși situația bugetară care a justificat reforma pensiilor rămâne aceeași, „dezbaterea trebuie redeschisă” dacă aceasta este singura cale de a obține stabilitatea.
Presiuni în creștere asupra președintelui
Tulburările politice au avut un cost semnificativ pentru Emmanuel Macron, care se confruntă cu pierderea sprijinului unor foști aliați importanți, printre care foștii premieri Édouard Philippe și Gabriel Attal. Philippe a declarat recent că președintele ar trebui să convoace alegeri anticipate imediat după adoptarea bugetului.
Până acum, Macron a respins apelurile la alegeri anticipate și a reiterat că nu intenționează să demisioneze înainte de finalul mandatului său, în 2027.