Pe dealurile care înconjoară orașul Matagalpa din Nicaragua, Juan Pablo Castro cultivă arbori de cafea de 25 de ani. Ferma sa întinsă pe două hectare și presărată și cu citrice este una tipică micilor exploatații agricole care furnizează o mare parte dintre boabele de cafea ale lumii. În 2023 însă, a început să vadă primele efecte directe ale schimbărilor climatice asupra culturii sale.
„Din cauza secetei, am obținut așa-numite boabe nerodite”, explică fiul său, Jeffry Castro. „În loc să conțină două boabe, așa cum este normal, cireașa de cafea fie este goală, fie are doar o singură boabă diformă.”
Aceste boabe mai ușoare, considerate rebuturi, plutesc în timpul procesului de spălare și pot strica, în final, gustul și aroma cafelei din ceașcă.
O altă problemă cauzată de schimbările climatice este incidența în creștere a ruginii frunzelor de cafea. Această boală fungică (Hemileia vastatrix) provoacă pete galben-portocalii pe frunze, slăbește plantele și reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa producției mondiale de cafea.
Jeffry lucrează acum ca tehnician în cadrul unei stații experimentale administrate de Fundația Nicafrance, o organizație de dezvoltare din Nicaragua care colaborează cu cercetători sprijiniți financiar de UE pentru a proteja viitorul cafelei și al cacauei.
Către o cafea și o ciocolată inteligente din punct de vedere climatic
Atât prețurile cafelei, cât și cele ale cacauei sunt la niveluri record, în parte deoarece vremea volatilă reduce recoltele. Acest lucru îi afectează pe cultivatorii precum familia Castro, dar și pe consumatorii europeni.
Europa este unul dintre cei mai mari consumatori de cafea și cacao la nivel mondial, cu circa o treime din consumul global de cafea și cu puțin sub jumătate din consumul total de cacao. Schimbările climatice se resimt deja în creșterea prețului unui espresso de dimineață sau al unei tablete de ciocolată.
„Dacă vrem să continuăm să mâncăm ciocolată și să bem cafea, trebuie să lucrăm împreună la nivel global”, spune Sophie Léran, fitolog și cercetător în cadrul Centrului de cooperare internațională în materie de cercetare agronomică din Franța.
Léran coordonează inițiativa BOLERO sprijinită financiar de UE și alcătuită dintr-o echipă internațională care dezvoltă noi soiuri de cafea și cacao care să reziste la secetă, dăunători și temperaturi extreme.
„Trebuie să creștem aceste culturi într-un mod diferit. Plantele trebuie să devină mai rezistente pentru a face față schimbărilor climatice”, spune aceasta.
Crearea unor culturi rezistente prin abordarea BOLERO
Echipa de cercetare BOLERO reunește experți din Europa, din cadrul unor institute naționale de cercetare din trei țări producătoare (Nicaragua, Uganda, Vietnam) și parteneri din industrie. Aceasta se concentrează pe ameliorarea soiurilor de arbori de cafea și de cacao, îmbunătățindu-le rezistența și reducând nevoia de factori de producție externi, cum ar fi îngrășămintele.
Cercetătorii se concentrează pe o tehnică numită altoire – unirea vârfurilor arborilor de cafea și de cacao pe rădăcini sau portaltoi mai rezistenți, adesea din soiuri de cafea sălbatică sau robusta, care au deja o rezistență mai mare.
De ce altoire? Deoarece ameliorarea tradițională a arborilor este pur și simplu prea lentă. Crearea unui soi nou prin polenizare încrucișată și ani de creștere poate dura 20-30 de ani – mult mai lent decât ritmul schimbărilor climatice.
„Luăm soiuri care au fost deja dezvoltate, testate și aprobate și le altoim pe portaltoi adaptați, de exemplu, la secetă”, spune Léran. „Este o modalitate mult mai rapidă de a face față schimbărilor climatice.”
Pentru cultivatori, înseamnă păstrarea boabelor deja cunoscute, obținând în același timp plante mai robuste – în doar câțiva ani, nu decenii. Jeffry își dă seama de potențial.
„Cu arbori altoiți, putem păstra soiurile noastre preferate, care vor putea și să facă față rapid schimbărilor climatice. Un arbore cu rădăcini tolerante în condiții de secetă va rezista mai mult și aceasta va avea un impact mai mic asupra producției.”
Colaborare cu cultivatorii și industria
Dezavantajul este că altoirea este mai scumpă decât simpla cultivare din semințe. De aceea, echipa BOLERO colaborează cu mari companii agricole precum ECOM și Agromillora pentru a extinde la scară această inițiativă și a reduce prețurile.
De asemenea, experții deschid noi direcții de cercetare prin studierea în detaliu a sistemelor radiculare și construirea de modele computerizate pentru a prezice cele mai bune asocieri arbore-rădăcină.
Unii arbori altoiți ar putea fi gata pentru cultivatori în decurs de cinci ani. Testele gustative efectuate împreună cu companii precum Nestlé, Illy și Lavazza arată că boabele obținute oferă aceeași aromă și aceeași savoare așteptate de consumatorii de cafea.
„Am verificat și calitatea cafelei preparate, care include gustul și aroma”, spune Léran. „Acest lucru este foarte important pentru a putea exporta arborii obținuți în întreaga lume.”
Din laborator pe câmp
Locuind, de obicei, în Montpellier, în Franța, Léran a decis să se mute în Nicaragua pentru a lucra direct cu cultivatorii din zonele muntoase. În cadrul exploatației experimentale de acolo, se testează noi soiuri în condiții reale: diferite doze de îngrășăminte, niveluri de umbră și perioade de expunere la secetă.
„Experimentăm mult”, spune Léran. „Unii arbori primesc jumătate din doza obișnuită de îngrășăminte. Alții sunt plantați sub coronamentul unor copaci pentru a vedea dacă pot crește la umbră. Apoi, bineînțeles, analizăm și toleranța la secetă.”
Obișnuită să lucreze într-un laborator, Léran recunoaște că mutarea a fost inițial dificilă, dar că a ajuns să îi placă. „Lucrând pe câmp și învățând de la cultivatori și tehnicieni a fost o experiență nouă pentru mine. De cele mai multe ori, eu sunt cea care învață.”
Eforturi globale
Provocările nu sunt specifice doar Americii Centrale. În provincia Dong Nai din Vietnam, chiar lângă orașul Ho Chi Minh City, cultivatorul Nguyen Quy Tuan se îngrijește de circa 1 500 de arbori de cacao.
„Trebuie să-i udăm mai des”, spune acesta. „Totodată, ne confruntăm și cu mai mulți dăunători și mai multe boli. Aceasta înseamnă că suntem nevoiți să cheltuim mai mult pe pesticide și fungicide, dar și pe energia electrică pentru irigații.”
În Vietnam, rețeaua BOLERO colaborează cu ECOM, un important comerciant și producător de mărfuri de bază, pentru a testa noi soiuri de cacao.
„Ne confruntăm cu din ce în ce mai multe perioade de secetă”, spune Laurent Bossolasco, director de sustenabilitate al companiei. „În aprilie, anul trecut, am avut o secetă deosebit de severă, care a dus prețurile cafelei la un nivel record.”
Se așteaptă ca noii arbori, mai rezistenți, să ajute cultivatorii să se adapteze și să stabilizeze prețurile. „Ultima dată când am revenit în Franța, am fost șocat de prețurile cafelei”, spune acesta.
„Asistăm la fluctuații majore de prețuri, cauzate, în parte, de schimbările climatice. Bineînțeles că nu putem opri de unii singuri schimbările climatice, dar putem ajuta cultivatorii să le facă față.”
Efect în cascadă
Munca desfășurată își găsește deja aplicabilitatea în zonele rurale din Vietnam, unde agronomii colaborează cu cultivatorii și cu institutele agricole pentru a testa noi arbori.
Nguyen este nerăbdător să folosească noile semințe de arbori de cacao. „Am identificat deja cele mai bune soiuri pentru noi, împreună cu tehnicienii”, spune acesta. „Nutrienții din solul exploatației noastre vor trebui îmbunătățiți. Să sperăm că va funcționa.”
Inițiativa va intra în ultimul său an, astfel că accentul se pune acum pe transformarea experimentelor în semințe și arbori utilizabili. Dacă vor avea succes, vor proteja mijloacele de trai ale cultivatorilor și vor asigura că produse de bază, cum ar fi un espresso de dimineață sau un pătrățel de ciocolată, vor rămâne parte din viața noastră de zi cu zi.
„Este vorba aici despre a ne asigura că aceste culturi îndrăgite pot supraviețui într-o climă în rapidă schimbare”, spune Léran.
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin programul Orizont al UE. Opiniile persoanelor intervievate nu reflectă neapărat opiniile Comisiei Europene.
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.
Mai multe informații