Compania Municipală de Managementul Traficului SA a fost înființată în 2017, ca să gestioneze semafoarele din București. Și ca să extindă, la nivelul întregului oraș, sistemul de semaforizare inteligentă pe care îl implementase UTI.
Fostul primar general Nicușor Dan a declarat că vrea să salveze compania înființată de Gabriela Firea. Și chiar a făcut-o. Dar numai ca să o pună pe „pauză”.
Între timp, la conducerea companiei au început să ajungă oameni care fac mai mult rău decât bine. Exemplu: fostul director general, care se autointitulează „expert al României în ceea privește managementul”. Dar care declară, pentru anul 2024, doar bani câștigați la poker.
Vă spunem astăzi cum a reușit administrația Capitalei să blocheze, vreme de 4 ani, dezvoltarea semaforizării inteligente din oraș, în ideea că mai bine ar fi să o luăm de la capăt, cu tehnologie modernă, decât să punem în valoare ce avem deja.
Compania e deținută de Consiliul General al Municipiului București (CGMB) care o gestionează numindu-și membri în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA). La rândul ei, AGA numește Consiliul de Administrație (CA). Care alege directorii. Pe această axă, de sus în jos, se iau deciziile majore.
Voința politică e cea care dă verde pentru investiții
Primii care au gestionat compania, începând cu anul 2017, au fost consilieri generali ai PSD. Iar primul director general a fost Alexandru Burghiu, finul Gabrielei Firea, fost director general al RADET și apoi al Termoenergetica SA.
Încă dinainte să fie ales primar general, în 2020, Nicușor Dan a anunțat că vrea să salveze această companie, în condițiile în care acolo lucrează un colectiv valoros de specialiști, care trebuie să continue să îți facă treaba împreună, pentru București.
În mandatele lui Nicușor Dan, compania a fost preluată de PNL, cu sprijin USR. Poziția de forță a deținut-o mereu PNL, care a impus și directorii generali. Printre ei, Aurelian Denis Nebel (fost candidat al PNL la Consiliul Local al Sectorului 1) și actualul director adjunct, Radu Nicolescu.
În 2024, după alegeri, compania municipală a ajuns într-o situație excepțională: membrilor AGA (Adrian Moraru de la PNL și Andrei Rigu de la USR) li s-au încheiat mandatele de consilieri generali. Așa că societatea a rămas fără AGA. Au expirat, ulterior, în scurt timp, mandatele membrilor Consiliului de Administrație și cele ale directorilor.
A fost o tranziție neplăcută pentru angajați, cărora le-au întârziat salariile. Abia în februarie 2025, compania municipală a revenit în gestiunea PSD, atunci când Consiliul General le-a ales în AGA pe consilierele generale Florentina Gherghiceanu și Andreea Deac.
De la masa de poker, la conducerea companiei de semafoare. Directorul nimănui
AGA a ales mai mulți membri ai CA. Iar aceștia - în luna aprilie 2024 - au numit un director: pe Mihai Prisacariu (despre care a scris, pentru prima oară, Buletin de București, aici).
Acesta și-a început activitatea ca miner la Mina Lonea (Petroșani), potrivit CV-ului public disponibil aici. Apoi, a lucrat ca director de firmă, a deținut mai multe funcții de conducere în cercetarea minieră. Din 2006 a fost, 4 ani, director la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și apoi a deținut alte diverse funcții de conducere.
Potrivit declarației de avere pe care a depus-o la numirea în funcție, Prisacariu l-a împrumutat cu 165.000 lei pe liderul AUR, George Simion. Promovează pe pagina sa de Facebook mesaje ale lui George Simion și ale mai multor lideri AUR.
De unde a avut Prisacariu bani să-i dea lui Simion? Nu e foarte clar. În declarația de avere, Prisacariu menționează ceasuri și bijuterii de 135.000 de euro și colecții numismatice de 31.000 de euro. Dar nu și bani în conturi bancare.
Pentru anul 2024, nu menționează niciun venit din activități sau din dividende. În schimb, a câștigat 86.399 de lei la turnee de poker. Sursele Spotmedia.ro ne-au indicat și imagini cu Mihai Priscasariu, la masa de joc. Puteți vedea câteva, mai jos:
Timp de mai bine de o lună, Mihai Prisacariu a refuzat să răspundă întrebărilor Spotmedia.ro cu privire la persoanele care asigură conducerea societății și veniturile încasate de acestea. Ne-a transmis doar că toate informațiile s-ar afla pe site-ul companiei. Evident, informațiile nu se află acolo.
Mandatul lui Prisacariu s-ar fi încheiat pe 17 august 2025. Dar acesta a demisionat în avans.
Întrebarea este: cum a ajuns o persoană cu afinități pentru AUR să conducă o companie gestionată de PSD? Am discutat cu membrii din ambele grupuri politice din Consiliul General. Nici membrii grupului PSD, nici cei ai grupului AUR nu și-l asumă pe Mihai Prisacariu.
A ajuns, parcă, de nicăieri, la conducerea companiei municipale!
Atât consilierii generali ai PSD, cât și cei ai AUR susțin că nu au încheiat vreo alianță. Și, totuși, o companie controlată de PSD a avut, pentru scurt timp, un director care finanțează AUR!
Sursele Spotmedia.ro din interiorul companiei susțin că Prisacariu nu s-a înțeles cu salariații, care au simțit, mai degrabă, că vrea să-i dezbine decât să-i unească și să-i ajute să fie productivi.
De ce ne trebuie o companie doar pentru semafoare
Pe cât de mult și-a dorit Nicușor Dan să păstreze compania municipală, pe atât de puțin a pus-o în valoare.
Fostul primar general a declarat, în repetate rânduri, încă din 2020, că vrea să înlocuiască tehnologia folosită de sistemul de semaforizare inteligentă. Și că își dorește camere performante în toate intersecțiile semaforizate din Capitală.
Așa că a făcut o licitație care a durat o mulțime de timp. Și, în cele din urmă, a semnat un contract pentru un studiu de fezabilitate, care - credea Nicușor Dan - îi va confirma opinia: că semaforizarea inteligentă are nevoie de camere video peste tot.
Studiul de fezabilitate a început abia pe 14 octombrie 2024 - deci în al doilea mandat de primar general al lui Nicușor Dan - și e programat să dureze un an și jumătate. Abia în toamna acestui an ar trebui să fie gata studiul pentru primele 85 de intersecții vizate de modernizare.
Specialiștii în semaforizare consultați de Spotmedia.ro susțin că nu se așteaptă ca soluția pe care o va oferi studiul de fezabilitate să fie aceea a înlocuirii integrale a tehnologiei curente (pe bază de bucle inductive) cu camere video. Din cauza costurilor inițiale mari, dar și a mentenanței dificile (chiar și curățarea camerelor video s-ar face cu nacelă, o operațiune scumpă și de durată, în 493 de intersecții semaforizate, câte avem acum în București).
Dorința fostului primar de a schimba tehnologia semaforizării a transformat CM Managementul Traficului SA într-un simplu gestionar al semafoarelor din București. Și a blocat dezvoltarea sistemului de semaforizare inteligentă (BTMS).
Se poate vedea asta clar, din sumele alocate pentru dezvoltarea sistemului de semaforizare inteligentă:
2020 – 9.967.289 lei
2021 – 4.106.115 lei
2022 – 715.475 lei
2023 – 1.324.809 lei
2024 – 3.655.992 lei
În cel mai bun an din primul mandat al lui Nicușor Dan, adică în 2021, suma alocată pentru extinderea sistemului de semaforizare inteligentă a fost cu 58,8% mai mică decât în ultimul an de mandat al Gabrielei Firea. Iar în cel mai sărac an, 2022, suma alocată a fost cu 92,8% mai mică decât în ultimul an de mandat al Gabrielei Firea.
Ce urmează
La acest moment, principala activitate a companiei este, în continuare, gestionarea semafoarelor existente. Se și adaugă intersecții în BTMS, dar într-un ritm foarte lent. Compania așteaptă ordin de începere pentru a integra 4 intersecții de pe strada Antiaeriană.
A făcut lucrări la semaforizarea de pe străzile Valea Largă și Valea Cascadelor. Dar acele semafoare vor fi integrate în BTMS abia când se va deschide Prelungirea Ghencea.
S-a discutat și planificat extinderea semaforizării inteligente pe axa Berzei – Buzesti, Piata Dorobantilor - Calea Floreasca - Pipera – N. Caramfil - Fabrica de Glucoza – Petricani. Dar e puțin probabil ca lucrările să înceapă, în acest an.
Ca să facă ceva, compania are nevoie de sprijin politic din partea primarului general și al Consiliului General. Și de bani.
Cine plătește toate întârzierile în semaforizarea inteligentă a Capitalei, în cazul în care studiul de fezabilitate comandat de Nicușor Dan va demonstra că nu e nevoie decât în unele zone de camere video, iar în rest se poate utiliza tehnologia existentă? Plătim noi, bucureștenii care ne trăim viețile în trafic.
Cât ne costă compania: salarii de 12 milioane de lei, în 2025.
După demisia lui Mihai Prisacariu, director general a rămas Nicolau Florin Ivanciu. CV-ul de pe pagina companie nu poate fi descărcat. Dar documentele PMB arată că a lucrat la Direcția Juridică a STB, în perioada în care compania era gestionată de PSD.
Indemnizația directorului general este de 13.000 lei net.
Iar membrii CA primesc, fiecare, câte 5.265 lei/lună.
Compania are circa 100 de angajați. Iar salariul mediu net este de aproximativ 5.800 de lei, potrivit bugetului companiei municipale pentru anul 2025.
Comparativ , toate primăriile din București - cu excepția celei de la Sectorul 5 - au salarii medii mai mari decât această companie municipală.
Potrivit aceluiași document, cheltuiala companiei municipale cu salariile ar urma să crească cu circa 14%, în 2025, de la 10.438.000 lei, în 2024, la 12.449.000 lei.
La cum stau lucrurile astăzi, nici 2025 nu va fi anul în care Managementul Traficului SA va începe, în sfârșit, în forță, să își ducă la capăt misiunea: aceea de a implementa semaforizarea inteligentă în toate intersecțiile din oraș. Poate din 2026 încolo, cu alți bani.