Ritmul topirii stratului arctic de gheață a încetinit dramatic, deși încălzirea globală provocată de arderea combustibililor fosili a continuat. Variațiile naturale ale curenților oceanici ar putea explica acest proces surprinzător.
Topirea gheții marine din Cercul Arctic a încetinit dramatic în ultimii 20 de ani. Descoperirea este surprinzătoare, având în vedere că emisiile de carbon provenite din arderea combustibililor fosili au continuat să crească și să capteze din ce în ce mai multă căldură în această perioadă, spun cercetătorii, potrivit The Guardian.
Variațiile naturale ale curenților oceanici care limitează topirea gheții au echilibrat, probabil, efectul creșterii continue a temperaturilor globale.
Cercetarea, publicată în revista Geophysical Research Letters, a folosit două seturi de date diferite privind nivelurile gheții arctice din 1979 până în prezent. Oamenii de știință au analizat suprafața gheții marine pentru fiecare lună a anului, iar încetinirea a fost observată în toate cazurile.
Pentru a vedea dacă o astfel de încetinire ar putea fi rezultatul variațiilor naturale, autorii studiului au examinat rezultatele a mii de rulări ale modelelor climatice.
"Acesta nu este un eveniment extrem de rar - pe parcursul unui secol, ar trebui să se întâmple de câteva ori", a declarat cel care a condus studiul, dr. Mark England de la Universitatea din Exeter. În plus, toate simulările au arătat că pierderea gheții marine accelerează din nou după încetinire.
"Știm că înregistrările climatice, fie că este vorba de temperaturile globale sau de gheața marină, pot rămâne aceleași timp de mai mulți ani la rând, ca urmare a variațiilor climatice interne", explică prof. Julienne Stroeve, de la University College London.
Analiza lui Stroeve asupra tendinței pe termen lung din 1979 până în 2024 arată că pentru fiecare tonă de CO2 emisă se pierd aproximativ 2,5 metri pătrați de gheața formată în septembrie.
Cu toate acestea, e foarte probabil ca, la un moment dat, în următorii cinci până la zece ani, topirea să se reia într-un ritm de aproximativ două ori mai mare decât cel pe termen lung, estimează oamenii de știință.
În plus, faptul că ritmul topirii a încetinit nu înseamnă că stratul de gheață arctică se reface. Suprafața gheții marine în septembrie, când atinge minimul anual, s-a înjumătățit din 1979, când au început măsurătorile prin satelit.
Criza climatică rămâne "în mod fără echivoc reală", au spus oamenii de știință, iar nevoia de acțiuni urgente pentru a evita cele mai grave efecte rămâne neschimbată.
"Vestea bună e că acum 10-15 ani, când pierderea gheții marine se accelera, unii oameni vorbeau despre o Arctica fără gheață înainte de 2020. Dar acum variaţiile naturale (...) ne-au oferit puțin mai mult timp, dar este o amânare, o chestiune temporară. Când se va încheia, nu va mai fi o veste bună", spune dr. Mark England.
Acesta a respins orice teorie conform căreia încetinirea topirii gheții arctice ar sugera că schimbările climatice nu ar fi reale. "Schimbările climatice sunt, fără echivoc, reale, determinate de om și continuă să reprezinte amenințări serioase. Știința fundamentală și urgența acțiunilor climatice rămân neschimbate.
E bine să le explicăm oamenilor că (încetinirea topirii) are loc, altfel o vor auzi de la cineva care încearcă să o folosească cu rea-credință, ca o modalitate de a submina înțelegerea noastră foarte solidă despre ceea ce se întâmplă cu schimbările climatice."
T.D.