Topirea ghețarilor și a calotelor glaciare provocată de criza climatică ar putea duce la o creștere a activității vulcanice, arată un studiu recent. Explicația e pe cât de simplă, pe atât de îngrijorătoare: pierderea masei de gheață reduce presiunea exercitată asupra camerelor magmatice subterane, favorizând declanșarea erupțiilor.
Cercetări recente din Chile vin cu dovezi concludente ce arată intensificări vulcanice nu doar în Islanda, ci și în vestul Antarcticii, unde peste 100 de vulcani se află sub un strat de gheață, scrie The Guardian. Încălzirea globală cauzată de arderea combustibililor fosili determină însă topirea accelerată a gheții nu doar acolo, ci la nivel mondial.
Peste 100 de vulcani se află în zona de risc
Deși erupțiile pot răci temporar atmosfera prin dispersarea particulelor care reflectă lumina solară, erupțiile prelungite pot elibera cantități importante de gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon și metanul. Acest lucru ar putea accelera încălzirea globală, generând un cerc vicios: temperaturi în creștere, topirea gheții, erupții vulcanice și, apoi, emisii suplimentare de gaze cu efect de seră.
Studiul condus de Pablo Moreno-Yaeger, de la Universitatea Wisconsin-Madison (SUA), și prezentat la conferința de geochimie Goldschmidt din Praga, a pus sub lupă mai mulți vulcani din Patagonia, arătând cum au loc aceste procese.
Analiza a șase vulcani din Chile a demonstrat că activitatea eruptivă din trecut a fost influențată de avansarea și retragerea ghețarilor. În cazul vulcanului Mocho-Choshuenco, acum inactiv, a durat aproximativ 3.000-5.000 de ani până când retragerea ghețarilor din regiune a dus la erupții explozive.
Fenomenul nu se limitează la Patagonia. Oamenii de știință au observat tendințe similare în Islanda, iar studiul sugerează că același proces ar putea afecta Antarctica, precum și părți din America de Nord, Noua Zeelandă și Rusia.