La mai bine de 200 de ani de la erupția vulcanică ce a schimbat lumea, oamenii de știință avertizează că va avea loc un fenomen similar, iar omenirea nu este deloc pregătită.
Erupția Muntelui Tambora din Indonezia în 1815, cea mai puternică explozie din istoria documentată, a trimis în atmosferă un nor uriaș de particule fine care a împiedicat lumina solară să mai ajungă pe Pământ, ducând la un „an fără vară” cu frig, culturi compromise, foamete, holeră și zeci de mii de morți, scrie CNN.
Un nou fenomen de o asemenea amploare este inevitabil, iar consecințele vor fi mult mai grave, potrivit oamenilor de știință.
„Întrebarea nu este dacă, ci când”, spune Markus Stoffel, profesor de climatologie la Universitatea din Geneva.
Următoarea erupție masivă va avea loc într-o lume mult schimbată, cu o populație mai numeroasă și în plină criza climatică, ceea ce va duce la „haos climatic”, în timp ce „omenirea nu are niciun plan”.
Atunci când erup, vulcanii expulzează lavă, cenușă și gaze, inclusiv dioxid de carbon, deși în cantități inferioare celor produse de arderea combustibililor fosili.
Un alt gaz atrage însă atenția, și anume dioxidul de sulf. O erupție masivă poate propulsa acest gaz până în troposferă, la aproximativ 11 kilometri deasupra suprafeței Pământului. Acolo, dioxidul de sulf formează particule de mici dimensiuni care reflectă lumina solară înapoi în spațiu, ducând la răcirea planetei. Aceste particule vor fi purtate de vânt în jurul lumii și vor persista timp de câțiva ani.
Următoarea astfel de erupție va avea loc într-o lume mult mai caldă, iar „efectele ar putea fi chiar mai grave decât cele pe care le-am văzut în 1815”, spune Michael Rampino, profesor la Universitatea NYU, care investighează legăturile dintre erupțiile vulcanice și schimbările climatice.
Într-o lume mai caldă, erupțiile vulcanice masive ar putea avea un impact de răcire și mai mare. Asta pentru că, pe măsură ce lumea se încălzește, viteza cu care aerul circulă în atmosferă crește, ceea ce înseamnă că particulele de aerosoli sunt dispersate mai rapid și au mai puțin timp să crească, iar aerosolii mai mici pot împrăștia lumina soarelui mai eficient decât cei mari.
În contextul încălzirii globale, o perioadă de răcire ar putea părea benefică. Oamenii de știință spun că, dimpotrivă, nu vor exista decât efecte negative.
În primă fază, o erupție masivă ar putea șterge de pe hartă un întreg oraș, în condițiile în care se estimează că aproximativ 800 de milioane de oameni trăiesc la mai puțin de 100 de kilometri de un vulcan activ.
Pe termen lung, impactul ar putea fi catastrofal. Vremea mai rece, lumina solară redusă și schimbările în tiparele de precipitații ar putea afecta simultan mai multe regiuni agricole cheie, inclusiv SUA, China și Rusia, punând în pericol securitatea alimentară globală. Acest lucru ar putea duce la tensiuni politice și chiar la războaie, conform unei analize Lloyd’s recente.
În plus, în doar câțiva ani, planeta ar reveni la starea climatică anterioară.
Următoarea erupție ar putea avea loc oriunde. Există zone pe care oamenii de știință le monitorizează, inclusiv Indonezia, una dintre cele mai active regiuni vulcanice ale planetei, și Yellowstone, din vestul SUA, unde nu a mai avut lor o erupție majoră de sute de mii de ani.
„Dar care va fi următorul vulcan și când va erupe – asta este încă imposibil de prezis”, spune Stoffel.
C.S.