Un studiu recent a arătat că un somn fragmentat şi neodihnitor provoacă daune celulare vaselor de sânge din creier, ceea ce poate duce la demenţă.
Este primul studiu care demonstrează că somnul fragmentat provoacă direct deteriorarea vaselor de sânge din creier.
Concret, oamenii de ştiinţă au observat modificări în structura şi funcţionarea anumitor celule specifice vaselor cerebrale (numite pericite), precum şi alterări în mecanismele moleculare care controlează circulaţia sângelui în creier. Aceste constatări au fost posibile datorită analizelor detaliate ale ţesutului cerebral, efectuate post-mortem, împreună cu monitorizarea somnului şi secvenţiere genetică avansată.
Pentru a evalua calitatea somnului, cercetătorii au monitorizat peste 600 de adulţi în vârstă cu ajutorul unor dispozitive portabile, similare ceasurilor inteligente. După decesul participanţilor care îşi donaseră creierele în scopuri ştiinţifice, echipa de cercetare a utilizat tehnologii moderne de secvenţiere genetică pentru a analiza nivelurile de pericite din ţesutul cerebral.
”Se ştie că, în cazul unor persoane, tulburările de somn pot apărea cu mulţi ani înainte de declinul cognitiv, iar tot mai multe dovezi arată faptul că un somn perturbat poate contribui la apariţia bolii Alzheimer, dar şi că boala Alzheimer, la rândul ei, poate duce la tulburări de somn.Totuşi, până acum nu aveam suficiente dovezi privind mecanismele care stau la baza acestor legături”, a explicat dr. Andrew Lim, autor principal al studiului, medic neurolog specializat în somn, şi cercetător la Sunnybrook Health Sciences Centre, conform unui raport publicat de jurnalul Brain.
”Am descoperit că persoanele care aveau un somn mai fragmentat, precum somn neliniştit şi treziri frecvente în timpul nopţii, prezentau modificări legate de numărul şi funcţionarea pericitelor, un tip de celule din vasele de sânge ale creierului care au un rol esenţial în menţinerea unui flux sanguin adecvat în creier şi în controlul schimbului de substanţe dintre sânge şi ţesutul cerebral.
Această modificare s-a corelat cu o deteriorare mai accelerată a funcţiilor cognitive în ultimii zece ani de viaţă”, a mai spus omul de știință.