Negocierile pentru primul tratat global cu forță juridică împotriva poluării cu plastic s-au încheiat vineri, la Geneva, fără niciun acord, după 11 zile de discuții intense la sediul ONU.
Statele au rămas blocate în dezacorduri majore, în special asupra reducerii producției de plastic și a introducerii unor controale globale obligatorii asupra substanțelor toxice folosite în fabricarea acestuia.
Rezultatul marchează un nou eșec, după ce și runda precedentă, desfășurată anul trecut în Coreea de Sud, s-a soldat cu același impas.
Reacții dure
Reprezentanți ai Norvegiei, Australiei, Tuvalu și altor state s-au declarat profund dezamăgiți. „Am venit la Geneva pentru a obține un tratat global privind plasticul, pentru că știm că miza nu poate fi mai mare”, a spus pe rețelele sociale Jessika Roswall, comisar european pentru Mediu.
Deși textul de pe masă nu îndeplinește toate ambițiile, este „un pas înainte” și „perfectul nu trebuie să fie dușmanul binelui”, a adăugat ea, subliniind că UE va continua să militeze pentru un acord mai puternic.
„Sunt dezamăgită și furioasă”, a declarat, la rândul ei, ministra franceză a Tranziției Ecologice, Agnès Pannier-Runacher, citată de Euronews. Ea a acuzat „câteva țări, ghidate de interese financiare pe termen scurt, și nu de sănătatea populației sau de sustenabilitatea economiilor”, că au blocat un tratat ambițios, în pofida dovezilor științifice și medicale clare că plasticul „ucide, otrăvește oceanele, solurile și, în cele din urmă, ne contaminează corpurile”.
Franța, împreună cu UE și peste 100 de țări, au încercat să obțină un acord care să reducă producția de plastic, să interzică produsele cele mai periculoase și să protejeze sănătatea publică.
Obiecțiile Arabiei Saudite și ale Kuweitului
Președintele comitetului de negociere, Luis Vayas Valdivieso, a redactat două proiecte de tratat. Ultima variantă, publicată vineri dimineață, nu limita producția de plastic, dar recunoștea că nivelurile actuale de producție și consum sunt „nesustenabile” și că este nevoie de acțiune globală coordonată pentru a inversa tendința.
Textul propunea o abordare care să acopere întregul ciclu de viață al plasticului și să reducă produsele care conțin substanțe chimice periculoase, precum și obiectele de unică folosință sau cu durată de viață scurtă.
„Un compromis înseamnă să ne flexibilizăm liniile roșii”, a declarat ministrul danez al Mediului, Magnus Heunicke, care deține președinția rotativă a Consiliului European. Însă cele 184 de state participante nu au fost de acord să folosească vreunul dintre proiecte ca bază pentru negocieri.
Arabia Saudită a spus că ambele versiuni de text prezentate sunt "dezechilibrate", iar negociatorii saudiți și kuweitieni au susținut că ultima propunere ia mai mult în considerare punctele de vedere ale altor state și abordează producția de plastic - aspect pe care ei îl consideră în afara domeniului tratatului.
După o reuniune de trei ore, Valdivieso a anunțat suspendarea sesiunii, lovind cu un ciocan confecționat din capace de sticle reciclate dintr-o groapă de gunoi din Nairobi.
„Eșec abject” și apeluri la schimbarea procesului
David Azoulay, director de programe de sănătate și șef al delegației Centrului pentru Dreptul Internațional al Mediului, a calificat discuțiile drept „un eșec abject”. „În ultimele zile, s-a văzut clar că unele țări nu au venit aici să finalizeze un text, ci să blocheze orice progres”, a spus el.
Șefa Programului ONU pentru Mediu, Inger Andersen, a recunoscut că nu s-a ajuns la rezultatul dorit, dar a subliniat că s-au făcut progrese în clarificarea „liniilor roșii” ale statelor.
Pentru ca o propunere să fie inclusă în tratat, toate statele trebuie să fie de acord. India, Arabia Saudită, Iran, Kuweit, Vietnam și altele susțin că este esențial consensul. Alte țări cer însă schimbarea regulilor pentru a permite votul, dacă este necesar - idee sprijinită de Greenpeace.
Azoulay a avertizat că, fără schimbarea procesului, negocierile vor eșua din nou și a cerut „un tratat al celor dispuși”, care să nu fie blocat de „tirania consensului”.
G.P.