Producția de plastic a crescut de peste 200 de ori din 1950 și afectează grav sănătatea în fiecare etapă, se arată într-un nou raport.
Lumea se află într-o „criză a plasticului”, subliniază raportul, publicat în revista medicală Lancet și citat de The Guardian, care provoacă boli și decese din copilărie până la bătrânețe și este responsabilă pentru daune legate de sănătate în valoare de cel puțin 1,5 trilioane de dolari pe an.
Producția de plastic este preconizată să se tripleze din nou, ajungând la peste un miliard de tone pe an până în 2060.
Deși plasticul are multe utilizări importante, cea mai rapidă creștere s-a înregistrat în producția de plastic de unică folosință, cum ar fi sticlele de băuturi și recipientele pentru fast-food.
Ca urmare, poluarea cu plastic a crescut vertiginos. 8 miliarde de tone poluează acum întreaga planetă, de la vârful Muntelui Everest până la cea mai adâncă groapă oceanică. Mai puțin de 10% din plastic este reciclat.
Materialele plastice pun în pericol oamenii și planeta în fiecare etapă, se arată în raport, de la extracția combustibililor fosili din care sunt fabricate, până la producție, utilizare și eliminare.
Acest lucru duce la poluarea aerului, expunerea la substanțe chimice toxice și infiltrarea microplasticelor în organism.
Poluarea cu plastic poate chiar favoriza creșterea numărului țânțarilor purtători de boli, deoarece apa captată în plasticul aruncat oferă condiții propice pentru reproducere.
Copiii, cei mai afectați
Raportul a fost lansat înainte de a șasea și probabil ultima rundă de negocieri între țări pentru a ajunge la un acord privind un tratat global obligatoriu din punct de vedere juridic privind plasticul, menit să combată criza.
Discuțiile au fost marcate de un dezacord profund între peste 100 de țări care susțin o plafonare a producției de plastic și state petroliere precum Arabia Saudită, care se opun propunerii.
„Știm foarte multe despre amploarea și gravitatea impactului poluării cu plastic asupra sănătății și mediului”, a declarat profesorul Philip Landrigan, pediatru și epidemiolog la Boston College din SUA și autorul principal al noului raport. El a spus că este necesar ca tratatul privind materialele plastice să includă măsuri pentru protejarea sănătății umane și planetare.
„Impactul se resimte cel mai mult asupra populațiilor vulnerabile, în special asupra sugarilor și copiilor”, a spus el.
Lumea nu poate recicla pentru a ieși din criza poluării cu plastic
Țările producătoare de petrol și industria plasticului au susținut că accentul ar trebui pus pe reciclarea plasticului, nu pe reducerea producției. Dar, spre deosebire de hârtie, sticlă, oțel și aluminiu, materialele plastice complexe din punct de vedere chimic nu pot fi reciclate cu ușurință.
Raportul spune: „Este clar acum că lumea nu poate recicla pentru a ieși din criza poluării cu plastic.”
Peste 98% din materialele plastice sunt fabricate din petrol fosil, gaze și cărbune. Procesul de producție, care consumă multă energie, agravează criza climatică prin eliberarea echivalentului a 2 miliarde de tone de CO2 pe an, mai mult decât emisiile Rusiei, al patrulea cel mai mare poluator din lume.
Producția de plastic generează și poluarea aerului, iar peste jumătate din deșeurile de plastic negestionate au fost arse în aer liber, agravând și mai mult situaţia, se arată în raport.
Peste 16.000 de substanțe chimice sunt utilizate în materialele plastice. Raportul arată că multe dintre ele au fost asociate cu efecte asupra sănătății în toate etapele vieții.
Analiza a constatat că fetușii, sugarii și copiii mici sunt foarte susceptibili la efectele asociate cu materialele plastice, expunerea fiind asociată cu riscuri crescute de avort spontan, naștere prematură și naștere de copii morți, malformații congenitale, afecțiuni pulmonare, cancer infantil și probleme de fertilitate mai târziu în viață.