Avioanele de supraveghere E-3 ale NATO au urmărit încă de la început războiul din Ucraina. Membrii echipajelor au observat o schimbare în elementul aerian al conflictului.
S-ar putea ca echipajul acestei aeronave de supraveghere NATO să nu poată vedea fiecare detaliu al luptelor din Ucraina de la altitudinea de croazieră de 9.000 de metri, dar totuși are o imagine surprinzător de clară a câmpului de luptă.
De acolo, de sus, deasupra Europei de Est, echipajele de supraveghere aeriană ale NATO care operează avioanele E-3 Sentry ale Alianței au urmărit evoluția războiului aerian al Rusiei încă de la începutul războiului în Ucraina.
În primele luni de război, echipajele aeriene urmăreau cum avioanele de război rusești bombardau liniile frontului. Acum, aeronavele rareori traversează spațiul aerian ucrainean, fiind în mare parte înlocuite de atacuri cu rachete și drone, întrucât ambele părți se bazează mai mult pe apărarea aeriană și puterea de foc cu rază lungă de acțiune, relatează Business Insider.
Ce se vede acum deasupra Ucrainei
La începutul conflictului, „se putea vedea multă activitate”, a declarat căpitanul Jasper, un controlor de supraveghere olandez care se ocupă de monitorizarea spațiului aerian și terestră, la bordul avionului E-3, în timpul unei misiuni recente deasupra Europei de Est, în sprijinul operațiunii NATO Baltic Sentry.
Dar, pe măsură ce liniile frontului au înghețat și războiul a devenit mai static, a existat „mai puțină activitate cu avioanele”. „Asta am văzut noi”, a spus el.
În primele săptămâni ale invaziei, avioane și elicoptere rusești erau frecvent văzute pe cerul Ucrainei, zburând adânc în țară pentru a sprijini forțele care avansau, deși adesea în mod inadecvat. Însă pierderile și apărarea aeriană ucraineană eficientă a Ucrainei, pe care Rusia nu a reușit să o suprime, i-au redus eforturile.
Războiul s-a mutat apoi spre est, unde Rusia putea lansa rachete asupra Ucrainei sau își putea lăsa bombardierele să tragă cu o relativă siguranță. Ambele părți au amplasat apărări aeriene atât de puternice, încât echipajele NATO care urmăreau de sus puteau vedea schimbarea - piloții de ambele părți au încetat să zboare în raza de acțiune a bateriilor antiaeriene, iar loviturile aeriene ale Rusiei s-au mutat la o distanță tot mai mare.
Cerul de deasupra Ucrainei a devenit un câmp de luptă de combatere, nu de dominare aeriană. Niciuna dintre părți nu controlează cerul, așa că Rusia și Ucraina lovesc țintele inamice de la distanță. Iar echipajele de supraveghere E-3 au văzut diferența.
"Ochii" NATO de pe cer
E-3, un avion de pasageri Boeing 707/320 modificat, poate detecta aeronave, nave și lansatoare de rachete ostile de la distanță. Are o cupolă radar rotativă la 360 de grade care poate vedea la peste 480 de kilometri în aer și la sol, precum și senzori de înaltă tehnologie care, spre deosebire de stațiile terestre, nu sunt restricționați de teren sau de curbura Pământului.
Sistemul de avertizare și control aerian, sau AWACS, poate, de asemenea, urmări mijloacele aliate și interacționa cu acestea. Datele colectate de avion pot fi distribuite cu ușurință în timp real către aeronavele, navele sau centrele de comandă NATO, oferindu-le aliaților o conștientizare situațională critică în timpul războiului sau în timp de pace.
E-3 nu este înzestrat cu arme, dar oferă informații situaționale, coordonare și vizibilitate care extind cu sute de kilometri orizontul radar al Alianței și îngreunează ascunderea mișcărilor sau încercarea de atacuri surpriză de către un adversar, sporind descurajarea.
Flota AWACS urmărește, de asemenea, cum s-a schimbat câmpul de luptă din Ucraina. Căpitanul Jasper a declarat că puterea aeriană a fost un element important la începutul războiului, dar aceasta a încetinit pe măsură ce războiul a trecut de la lupte bazate pe manevre la o campanie de uzură, iar liniile frontului au devenit mai statice.
„Ceea ce vedem sunt mai multe zboruri ISR — zboruri de supraveghere și recunoaștere — și nu mai există la fel de multă activitate aeriană în Ucraina”, a explicat el. Ofițerul și-a amintit cum echipajul putea urmări pe ecranele computerelor cum decolau aeronavele, zburând spre liniile frontului și întorcându-se, semn că o operațiune de bombardament se terminase.
Căpitanul Donny Demmers, un ofițer olandez de relații publice căruia i s-a permis să-și împărtășească numele complet, a declarat că avioanele evită acum să se apropie prea mult de linia frontului, deoarece Ucraina și Rusia folosesc sisteme sofisticate de apărare aeriană care amenință avioanele inamice.
Mai multă descurajare
NATO a primit primul său E-3 la începutul anilor 1980, iar în deceniile următoare flota mică, dar capabilă, a zburat în sprijinul numeroaselor misiuni și operațiuni de conflict, inclusiv deasupra Americii de Nord, Europei și Orientului Mijlociu.
Anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014 a marcat un punct de cotitură pentru flota AWACS, care a început să înregistreze o activitate sporită în Europa de Est. După invazia la scară largă a Ucrainei de către Moscova în 2022, NATO și-a intensificat patrulele aeriene pentru a monitoriza mai bine activitățile rusești și a descuraja orice agresiune pe flancul estic al alianței nord-atlantice.
Maiorul Ben, ofițer american și responsabil cu alocarea avioanelor de vânătoare E-3, responsabil de coordonarea cu alte aeronave, a declarat că din 2022 misiunile de poliție aeriană ale NATO în Europa de Est au trecut de la nivelul sporadic la constant.
„Zburăm mai mult, oferim mai multă descurajare”, a explicat maiorul, care, la fel ca alți membri ai echipajului multinațional cu care au discutat jurnaliștii de la Business Insider, a putut fi identificat doar după gradul și prenumele său, din motive de securitate.
T.D.