Comisia Europeană a dat startul, miercuri, la ceea ce va fi o perioadă de doi ani de negocieri pe tema planului de cheltuieli al blocului pentru perioada de şapte ani începând din 2028.
Comisia Europeană a propus un buget de 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, cu un nou accent pe competitivitatea economică şi pe apărare şi planuri de revizuire a cheltuielilor tradiţionale pentru agricultură şi dezvoltare regională.
- Ursula von der Leyen a prezentat bugetul UE, de 2.000 de miliarde de euro, „pentru o nouă eră”. Siegfried Mureșan critică una dintre propuneri și anunță că PE o va respinge
- Germania respinge categoric planul de buget al Comisiei Europene: Inacceptabil!
- Nu putem acționa la Bruxelles ca un lup singuratic: cum arată pentru România bugetul UE propus de von der Leyen
Comisia a declarat că propunerea sa se ridică la 1,26% din venitul naţional brut al celor 27 de ţări ale Uniunii Europene, comparativ cu 1,13% pentru actualul buget pe şapte ani.
Cea mai mare parte a fondurilor pentru buget provine de la guvernele ţărilor membre ale UE. Comisia a propus însă mai multe modalităţi de a strânge mai multe fonduri în mod direct, inclusiv un nou impozit pe companiile care îşi desfăşoară activitatea în Europa şi care au o cifră de afaceri anuală netă de peste 100 de milioane de euro într-o ţară din UE.
Politico a elaborat un ghid util pentru a vedea cine are de câştigat şi cine are de pierdut.
Care sunt perdanții:
- Fermierii
În ultimul buget pe termen lung al UE, politica agricolă comună (PAC) avea alocaţi 386,6 miliarde de euro. De data aceasta, pentru agricultură au fost alocaţi 300 de miliarde de euro.
Ca să fie şi mai rău, în timp ce PAC forma o secţiune separată a bugetului, acum a fost comasată cu finanţarea pentru alte politici, într-un fond comun pentru „planuri de parteneriat naţionale şi regionale”.
În cadrul acestor planuri, ţările europene trebuie să cheltuiască minimum 300 de miliarde de euro pentru agricultură şi ar putea cheltui mai mult dacă doresc acest lucru. Însă grupurile de fermieri care protestează în faţa Parlamentului şi a Comisiei nu sunt optimiste.
- Industria tutunului
Deşi majoritatea bugetului va proveni din contribuţiile proprii ale ţărilor UE, Comisia a propus, de asemenea, trei noi taxe care vizează deşeurile electrice, marile companii şi produsele din tutun, cum ar fi ţigările şi trabucurile. Aceste produse sunt în prezent impozitate de fiecare ţară în parte, care păstrează veniturile pentru sine.
Preţurile ţigărilor vor creşte deja în întreaga UE în urma unei actualizări mult aşteptate a Directivei privind accizele la tutun, estimările aproximative indicând că preţul unui pachet va creşte cu 1-2 euro.
- Natura
Biodiversitatea va pierde partea care îi era alocată în bugetul UE, fiind în schimb absorbită într-un obiectiv mai larg privind „clima şi mediul”, care ar urma să reprezinte 35% din buget, ajungând la aproximativ 700 de miliarde de euro.
Care sunt câștigătorii
- Ţările din est și Ucraina
Ţările din est au obţinut o victorie importantă miercuri, când Comisia a anunţat că regiunile estice, în special cele care se învecinează cu Ucraina, Rusia şi Belarus, vor primi mai multe fonduri decât celelalte pentru a-şi satisface atât nevoile de securitate, cât şi cele economice.
Acestea au câştigat şi o altă bătălie: deşi UE avea nevoie disperată de noi surse pentru vistierie, nu a inclus în pachetul propus pentru noi surse de venituri cele provenite din extinderea deja planificată a sistemului UE de comercializare a emisiilor la clădiri şi transportul rutier.
În cele din urmă, UE a propus sprijinirea reconstrucţiei Ucrainei şi a procesului său de aderare la UE cu 100 de miliarde de euro suplimentar.
- Consumatorii de energie electrică
Conform propunerii, UE ar urma să crească semnificativ sprijinul acordat pentru modernizarea reţelelor electrice ale blocului, în vederea reducerii preţurilor la energie electrică, ce au fost identificate într-un raport al fostului preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, ca fiind punctul slab al Europei în competiţia cu SUA şi China.
Bugetul pentru energie al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, un fond care poate fi utilizat pentru modernizarea infrastructurii şi investiţii în noi tehnologii, va creşte de la doar 6 miliarde de euro la 30 de miliarde de euro.
- Tehnologiile digitale
Comisia doreşte să multiplice de cinci ori fondurile blocului pentru tehnologiile digitale, a declarat von der Leyen. Acest lucru ar aduce fondurile digitale la 54,8 miliarde de euro în următorul buget.
Este o creştere semnificativă într-un domeniu în care UE investea deja fonduri considerabile pentru cercetare şi inovare. Dar miza a crescut, regiuni din SUA şi China concurând acerb pentru tehnologii transformatoare, în special inteligenţa artificială.
- Apărarea
Propunerea Comisiei este de a aloca cel puţin 131 de miliarde de euro pentru apărare şi spaţiu, ceea ce înseamnă „de cinci ori mai mult decât avem astăzi”, a arătat von der Leyen.
- Cercetarea și cultura
Programul emblematic al blocului în domeniul cercetării şi dezvoltării, Orizont Europa, urmează să se dubleze, ajungând la 175 de miliarde de euro.
În prezent, acesta este deja unul dintre cele mai mari fonduri de acest gen din lume, cu un buget de 95 de miliarde de euro, deşi un grup de experţi a susţinut că UE ar trebui să-şi majoreze cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare la 220 de miliarde de euro pentru a rămâne competitivă.
Reacții la noua propunere de buget a CE
Reuters a strâns câteva reacţii la propunerea Comisiei Europene privind bugetul UE. Un acord pentru noul buget al UE necesită sprijinul tuturor celor 27 de state membre şi aprobarea Parlamentului European.
- Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al cancelarului Friedrich Merz: ”O creștere a bugetului UE este inacceptabilă într-un moment în care toate statele membre fac eforturi considerabile pentru a-și consolida bugetele naționale. Prin urmare, nu vom putea accepta propunerea Comisiei.”
- Guvernul suedez: „Nu putem accepta niciodată ca fondurile comune ale UE să ajungă la ţări care nu respectă principiile democratice de bază şi valorile europene. Nu vom rezolva problemele UE cu un buget mai mare şi contribuţii UE mai mari, ci prin utilizarea mai inteligentă a resurselor actuale şi alocarea fondurilor acolo unde sunt cu adevărat necesare”.
- Premierul Ungariei, Viktor Orban: „Propunerea Bruxelles-ului poate fi rezumată ca un buget pro-ucrainean, iar scopul său este clar ca lumina zilei: să trimită banii europenilor în Ucraina. Planul de la Bruxelles este slab chiar şi ca bază de negociere şi sugerăm ca acesta să fie retras şi să se elaboreze unul nou, nu în interesul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi al Ucrainei, ci în interesul cetăţenilor europeni şi al agricultorilor europeni”.
- Ministrul olandez al Finanțelor, Eelco Heinen: „Bugetul propus este prea mare. Nu ar trebui să ne concentrăm întotdeauna doar asupra modului în care UE poate cheltui mai mult, ci mai degrabă asupra modului în care fondurile existente pot fi cheltuite mai bine. Acest lucru necesită alegeri dificile. Contribuţia financiară a Ţărilor de Jos la UE este deja semnificativă. Prin urmare, dorim să vedem o îmbunătăţire a poziţiei noastre nete de plată. În ceea ce priveşte Ţările de Jos, noile instrumente pentru datoria comună nu sunt, prin urmare, pe masa negocierilor”.
- Ministrul francez pentru Europa, Benjamin Hadad: „Salut ambiţia pentru noul cadru financiar multianual prezentat astăzi de Comisia Europeană. Voi fi vineri la Bruxelles pentru a apăra priorităţile noastre: reînarmarea continentului european, sprijinirea competitivităţii şi suveranităţii noastre tehnologice, veniturile agricultorilor noştri şi crearea propriilor noastre resurse”.
- Președintele Consiliului European, Antonio Costa: „Salut prezentarea propunerii privind bugetul pe termen lung al UE de către Comisia Europeană, un pas care va permite Consiliului să înceapă lucrările. Un buget nu este doar o chestiune de cifre – este decizia politică supremă, o alegere privind viitorul nostru, şi trebuie să abordăm această dezbatere cu mintea deschisă şi cu spirit de responsabilitate colectivă”.