România înregistrează cea mai mare pondere a economiei subterane din Uniunea Europeană, cu un nivel estimat la 13,1% din PIB în anul 2023.
Deși este o poziție nedorită, evoluția pe termen lung indică un progres remarcabil: în anul 2000, economia subterană reprezenta nu mai puțin de 31,3% din PIB, potrivit celor mai recente date analizate de EY România, o platformă de servicii de consultanță, audit și fiscalitate.
Comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est, România stă semnificativ mai prost. Cehia, spre exemplu, are o economie subterană estimată la doar 6,5% din PIB - una dintre cele mai mici din UE.
Majoritatea țărilor din regiune, cu excepția Bulgariei (10,5% din PIB), se mențin sub pragul de 10%, arată Ziarul Financiar. În Italia, de exemplu, țară în care trăiesc peste un milion de români, ponderea este de 7,8% din PIB, iar Spania, unde trăiește de asemenea o comunitate importantă de români, peste 600.000, economia subterană are o pondere de 7,5% din PIB.
Traiectoria este, totuși, una pozitivă. Dacă în 2013 economia subterană era estimată la 19,5% din PIB, iar în 2019 coborâse la 15,1%, anul 2023 confirmă continuarea acestui trend descendent.
România se confruntă cu un deficit bugetar record, de 9,3% din PIB, potrivit datelor oficiale ale Eurostat, iar autoritățile discută măsuri de creștere a taxelor.