Consiliul miniștrilor de Finanțe din UE (ECOFIN) a decis, vineri, că România nu a luat măsuri eficiente privind corectarea deficitului bugetar și a avertizat că pot fi luate noi măsuri coercitive, dacă nu adoptăm acțiuni rapide pentru a reduce dezechilibrele. Totuși, Comisia Europeană va acorda României o prelungire până în luna octombrie pentru a evalua rezultatele măsurilor fiscale ce urmează a fi implementate de noul guvern.
Nu există „factori relevanți” atenuanți care să fie luați în considerare
Consiliul amintește că a lansat o procedură de deficit excesiv (EDP) împotriva României la 3 aprilie 2020 și subliniază că țara continuă să înregistreze deficite publice ridicate, care depășesc valoarea de referință de 3% stabilită în tratate.
„Răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 a fost insuficient. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât a recomandat Consiliul. Aceasta duce la un deficit public ridicat persistent, punând în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv până în 2030.
Nu există 'factori relevanți' atenuanți care să fie luați în considerare în cadrul procedurii de deficit excesiv care ar putea schimba această evaluare, în timp ce riscurile ridicate pe termen mediu la adresa sustenabilității fiscale cu care se confruntă România reprezintă un factor agravant”, se precizează în document.
Decizia de vineri deschide calea pentru posibile măsuri suplimentare, dacă România nu ia măsuri rapide pentru a reduce dezechilibrele bugetare, mai avertizează Consiliul.
- Semnal de alarmă de la Comisia Europeană: România riscă să piardă fonduri de coeziune și din PNRR, din cauza deficitului
- Avertisment fără menajamente de la Fitch: Victoria lui Nicușor Dan nu salvează România de colapsul fiscal
Ce va cere ECOFIN României
ECOFIN va cere României să adopte o reformă fiscală şi mai puternică, care să aducă venituri suplimentare la buget „semnificativ peste 1,7% din PIB" pe an, în contextul în care situaţia fiscală a ţării s-a deteriorat mai tare decât se anticipa (deficitul în 2024 a fost de 9,3% faţă de ţinta de 7,9% prevăzută în planul fiscal pe şapte ani), prevede un draft de decizie pregătit la nivelul EcoFin pentru data de 8 iulie, obţinut de Profit.ro, citat de News.ro.
Veniturile suplimentare de peste 1,7% din taxe ar trebui să fie însoţite de eficientizarea ANAF şi a mecanismelor de colectare, precum şi de un control riguros al cheltuielilor, inclusiv în ce priveşte cheltuielile cu salariile în sectorul public.
Noua administrație de la București, păsuită
Totuși, Comisia Europeană pare dispusă să aibă încredere în noua administrație de la București și va acorda României o prelungire, pentru a evalua rezultatele măsurilor fiscale implementate de Guvern. Inițial, informația a apărut pe surse, fiind ulterior confirmată de secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Alin Andrieș, care a reprezentat România la ECOFIN.
Astfel, ECOFIN a acordat României o păsuire, până pe 15 octombrie, privind prezentarea planului de reducere a deficitului. Aşadar, ţara noastră beneficiază de un răgaz de aproape 4 luni.
Consiliul a emis trei recomandări, după cum reiese din document:
- România trebuie să se asigure că rata nominală de creștere a cheltuielilor nete nu depășește o serie de valori maxime stabilite.
- România trebuie, prin urmare, să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030.
- Consiliul stabilește termenul de 15 octombrie 2025 pentru ca România să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea în timp util a deficitului excesiv. Ulterior, România ar trebui să raporteze progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări cel puțin o dată la șase luni, în primăvară, în contextul raportului său anual de progres, și în toamnă, până la 15 octombrie, până la corectarea deficitului excesiv.
Context:
Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) a aprobat, în 21 ianuarie 2025, Planul Bugetar-Structural al României și traiectoria corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv, prin care a fost a fost acceptată calea de ajustare pe o perioadă de 7 ani, precum reformele și investițiile propuse.
Potrivit ministrului Finanțelor de la acea vreme, Tanczos Barna, planul fiscal bugetar urmărește stabilizarea datoriei publice a României într-un context în care România continuă să fie pe primele locuri în UE, ca nivel al investițiilor publice - peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 și creând premisele sustenabilității finanțelor publice.
România a primit recomandări de menținere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creșterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030) și încheierea procedurii de deficit excesiv.
România a fost reprezentată la reuniunea crucială de azi doar de un secretar de stat din Ministerul Finanțelor, după ce ministrul Tanczos Barna a decis să nu se ducă pentru că... nu va mai fi ministrul Finanțelor în următorul guvern.
Deficitul bugetar al României a fost de 9,3% din PIB în 2023, cel mai mare din UE.