În urmă cu 10 ani, sonda New Horizons a survolat planeta pitică Pluto și pe cea mai mare dintre lunile acesteia, Charon, dezvăluind două lumi extrem de complexe și o atmosferă activă pe Pluto. Imaginile obținute atunci au schimbat radical ceea ce știam despre acest sistem. Iar descoperirile de atunci, care erau la stadiul de ipoteză, tocmai au fost confirmate.
Noile observații realizate cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb (JWST) arată că atmosfera lui Pluto este complet diferită de oricare alta din Sistemul Solar. Concret, una dintre ciudățeniile de pe Pluto este prezența în atmosferă a unor particule de ceață care se ridică și coboară în funcție de cum se încălzesc și se răcesc, scrie Science Alert.
Atmosfera planetei pitice este un amestec complex de azot, metan și monoxid de carbon. Datele obținute cu JWST sugerează că aceste particule de ceață au un rol esențial în reglarea echilibrului energetic al atmosferei: ele preiau căldura și apoi o eliberează, un fenomen rar întâlnit la alte lumi din Sistemul Solar.
Ceața observată de New Horizons este rezultatul unei fotoreacții chimice dintre azot și metan, un proces similar cu ce se întâmplă pe Titan, satelitul lui Saturn.
Cercetările ulterioare au arătat cum se distribuie gheața pe Pluto și chiar faptul că există transfer de material de pe Pluto pe Charon.
Ciclurile sezoniere de îngheț și dezgheț duc la migrarea depozitelor de gheață pe suprafața planetei pitice, un fenomen unic în Sistemul Solar. O parte din aceste materiale este chiar smulsă complet de pe Pluto și se depune pe Charon, au stabilit oamenii de știință.
Toate acestea confirmă că atmosfera lui Pluto este unică, se arată într-un raport publicat de jurnalul Nature Astronomy. Spre deosebire de alte planete, unde moleculele de gaz controlează echilibrul energetic, în cazul lui Pluto acest rol este preluat de particulele de ceață.
De asemenea, oferă o perspectivă valoroasă asupra atmosferei primitive a Pământului, care era, la început, compusă aproape integral din azot și hidrocarburi.