Cine poate deveni papă? Contrar credinţei populare, cardinalii nu sunt singurele persoane care pot fi alese papă de către conclav.
În teorie, nici măcar nu trebuie să fii preot, scrie Le Figaro.
Papa Francisc a murit luni, la vârsta de 88 de ani, iar conclavul pentru alegerea succesorului său va avea loc la un interval de 15-20 de zile după vacantarea oficială a scaunului apostolic.
În urma decesului papei Francisc, cardinalii Bisericii Romano-Catolice se vor reuni la un moment dat luna viitoare pentru a alege un nou papă în una dintre cele mai faimoase clădiri din lume, Capela Sixtină.
Un conclav pentru alegerea unui nou papă are loc în mod normal la 15-20 de zile după moartea unui pontif, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să înceapă înainte de 6 mai. Data exactă va fi decisă de cardinali după funeraliile lui Francisc de sâmbătă.
135 de cardinali sunt eligibili pentru a participa la scrutinul secret, care se poate întinde pe mai multe zile înainte ca fumul alb care iese din hornul Capelei Sixtine să anunţe lumea că a fost ales un nou papă.
Printre cardinalii sub 80 de ani se numără unii favoriţi, cunoscuţi sub numele de „papabili”, dar dincolo de aceştia, cel puţin pe hârtie, regulile de eligibilitate nu sunt atât de stricte.
4 condiţii pentru a fi ales papă
„Contrar credinţei populare, orice om botezat care îndeplineşte condiţiile pentru a deveni episcop poate, teoretic, să fie ales papă”, notează Biserica Catolică Franceză pe site-ul său.
Biserica stabileşte doar patru condiţii pentru a fi ales papă: să fii bărbat, să fii botezat, să fi împlinit vârsta de 18 ani până la momentul alegerii şi să obţii celebra majoritate de două treimi a corpului electoral format din cardinali electori.
La prima vedere, aşadar, nimic nu împiedică un catolic laic să fie ales. „Nu este obligatoriu să fii cardinal sau chiar preot în momentul alegerii”, confirmă Biserica Catolică franceză.
Realitatea este însă foarte diferită, deoarece alegerea este complexă, ţinând cont de diferitele curente existente în cadrul Bisericii Catolice şi de influenţa diferiţilor cardinali electori.
Pentru conclavul din 2025, obţinerea a două treimi din voturi înseamnă cel puţin 90 din cele 135 de voturi exprimate în inima Capelei Sixtine.
În practică, acest lucru înseamnă că alegerea este limitată la cardinalii care votează şi dezbat între ei.
„De secole, papii sunt aleşi din rândul cardinalilor electori, adică bărbaţi cu vârsta de peste 18 ani şi sub 80 de ani, care sunt deja membri ai Colegiului Cardinalilor”, precizează Biserica Catolică Franceză.