Vicepreședintele american J.D. Vance s-a întâlnit cu papa Francisc în Duminica Paștelui, pe 20 aprilie 2025, la reședința Domus Santa Marta din Vatican, fiind ultimul oficial care l-a văzut în viață.
Papa Francisc a murit duminică, 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani. Suveranul Pontif, care a fost episcop al Romei și șef al Bisericii Catolice, a devenit papă în 2013, după ce predecesorul său Benedict al XVI-lea a demisionat.
- Papa Francisc a murit: Când va fi înmormântarea. JD Vance: Am fost bucuros să-l văd ieri
- Cum se alege noul papă: De la fumul alb la tronul papal, proceduri și tradiții respectate cu sfințenie
Întâlnirea dintre cei doi a fost cordială și simbolică, având loc pe fondul unor tensiuni persistente legate de politicile privind imigrația implementate de noua administrație americană.
Papa Francisc, încă în convalescență după o pneumonie severă, l-a întâmpinat pe Vance, oferindu-i daruri pentru familia sa, inclusiv ouă de ciocolată, o cravată cu însemnele Vaticanului și rozarii. Vance i-a mulțumit și i-a spus: „Mă rog pentru dumneavoastră în fiecare zi.”
Întâlnirea a venit după o serie de dezacorduri publice între cei doi lideri, în special în legătură cu politicile de imigrație ale administrației Trump.
Papa Francisc a criticat deschis deportările în masă, subliniind demnitatea migranților și refugiaților. În schimb, Vance a apărat aceste politici, invocând doctrina catolică pentru a justifica prioritizarea cetățenilor americani.
Cu o zi înainte de întâlnirea cu Francisc, Vance a avut discuții cu oficiali de rang înalt ai Vaticanului, inclusiv cu cardinalul Pietro Parolin și arhiepiscopul Paul Gallagher. Printre subiectele abordate s-au numărat libertatea religioasă, conflictele globale și situația comunităților creștine persecutate. Deși diferențele de opinie privind imigrația au fost recunoscute, ambele părți și-au exprimat dorința de a continua colaborarea între guvernul SUA și Biserica Catolică pentru a răspunde provocărilor umanitare.
În ciuda diferențelor de viziune, întâlnirea scurtă dintre vicepreședintele american și papa Francisc a fost un gest de bunăvoință și respect reciproc în cadrul sărbătorilor pascale.
Un vicepreședinte catolic
Convertirea lui JD Vance la catolicism, în 2019, a fost rezultatul unui parcurs spiritual profund și treptat, influențat de experiențele sale personale, cercetările intelectuale și relațiile din viața lui.
Vance a crescut într-un mediu evanghelic conservator, primele sale contacte cu religia fiind marcate de practicile penticostale ale familiei sale.
El a avut o percepție negativă asupra catolicismului, pe care îl privea cu suspiciune și îl asocia cu stereotipuri nefavorabile. Aceste impresii l-au condus, mai târziu, spre o perioadă de ateism.
În perioada studenției Vance s-a confruntat cu întrebări legate de moralitate, scopul vieții și condiția umană, căutând un cadru care să îmbine responsabilitatea individuală cu structurile sociale.
Scrierile gânditorilor catolici, în special ale Sfântului Augustin, au avut un puternic ecou în sufletul său, oferindu-i perspective asupra naturii umane și a căutării virtuții.
Relația sa cu Usha Chilukuri, pe care a cunoscut-o la Yale și cu care s-a căsătorit în 2014, a jucat un rol important în drumul său spiritual. Deși Usha este o hindusă practicantă, ea l-a sprijinit în explorarea credinței, oferindu-i o relație stabilă și înțelegătoare în timp ce își clarifica convingerile.
După ani de reflecții și studiu, Vance a fost botezat și confirmat în Biserica Catolică la St. Gertrude Priory din Cincinnati, Ohio, în 2019. A ales drept sfânt protector pe Sfântul Augustin, semn al influenței decisive pe care acesta a avut-o asupra formării sale spirituale.
Convertirea lui Vance nu a fost doar o împlinire personală, ci a influențat și perspectiva sa politică și publică. El a declarat că religia catolică i-a oferit o viziune coerentă asupra lumii, care îmbină moralitatea personală cu preocuparea pentru problemele societății, în acord cu convingerile sale despre familie, comunitate și identitate națională.
Vance, un critic al României
În februarie 2025, vicepreședintele american JD Vance a criticat dur România în cadrul Conferinței de Securitate de la München, exprimându-și nemulțumirea față de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Curtea Constituțională a anulat rezultatul primului tur al alegerilor, în care candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu obținuse cele mai multe voturi, invocând dovezi de interferență rusă în campanie, în special prin TikTok și alte platforme digitale .
Vance a descris decizia Curții ca fiind o reacție exagerată la „suspiciuni slabe ale unei agenții de informații” și la „presiuni enorme din partea vecinilor continentali”, referindu-se la Uniunea Europeană. El a comparat anularea alegerilor cu „practici din era sovietică” și a afirmat că, dacă o democrație poate fi subminată de câteva sute de mii de dolari investiți în publicitate digitală străină, atunci acea democrație „nu era foarte puternică de la început”.
Declarațiile lui Vance au fost întâmpinate cu reacții mixte. Opoziția politică din România a salutat comentariile sale, considerându-le un sprijin pentru democrație. În schimb, oficialii europeni au criticat afirmațiile vicepreședintelui american, considerându-le inacceptabile și o ingerință în afacerile interne ale României .
În urma acestor evenimente, Călin Georgescu a fost reținut pentru audieri de către procurorii români, fiind investigat pentru presupuse abuzuri în finanțarea campaniei și susținerea unor grupuri fasciste.
Criticile lui JD Vance au generat tensiuni în relațiile dintre SUA și România, evidențiind diferențe de viziune asupra valorilor democratice și a modului de gestionare a interferențelor externe în procesele electorale.