Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul. Cauza decesului nu a fost precizată, însă papa se afla în convalescenţă după o lungă perioadă de spitalizare. Francisc va fi înmormântat în Basilica Santa Maria Maggiore, din Roma, fiind pentru prima dată în ultimul secol când un Suveran Pontif este înhumat în afara Vaticanului.
Suveranul Pontif, care a fost episcop al Romei și șef al Bisericii Catolice, a devenit papă în 2013, după ce predecesorul său, Benedict al XVI-lea, a demisionat.
Moartea sa a fost anunțată de cardinalul Farrell într-o declarație publicată de Vatican, relatează BBC.
Anunțul oficial al Vaticanului
"Dragi fraţi şi surori, trebuie să anunţ cu profundă tristeţe moartea Sfântului nostru Părinte Francisc”, se arată într-un comunicat publicat de Varican pe canalul său de Telgram cardinalul Kevin Farrell.
"În această dimineaţă, la ora (locală) 7.55, (8.55, ora României), Papa Francisc a revenit la Casa Tatălui.
Întreaga sa viaţă a fost dedicată slujirii Domnului şi bisericii Sale. El ne-a învăţat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj şi dragoste universală, mai ales în favoarea celor mai săraci şi mai marginalizaţi. Cu o imensă recunoştinţă pentru exemplul său de adevărat ucenic al Domnului Isus, încredinţăm sufletul Papei Francisc iubirii infinite de milă a Dumnezeului Unic şi Treinic", a transmis cardinalul.
Ultima întâlnire cu credincioșii, în Duminica Paștelui
Pentru prima dată de când a devenit papă în 2013, Papa a lipsit de la majoritatea evenimentelor din Săptămâna Sfântă, inclusiv de la priveghiul pascal de sâmbătă din Bazilica Sfântul Petru, unde şi-a delegat atribuţiile cardinalilor.
Însă Papa Francisc a răspuns speranțelor credincioșilor, duminică, apărând în Piața Sfântu Petru de la Vatican, pentru binecuvântarea din Duminica Paştelui.
Papa a apărut mai întâi în balconul Bazilicii Sfântul Petru, duminică la prânz, în scaunul său cu rotile, relatează BBC. El a urat „Paşte fericit” cu o voce slabă miilor de credincioşi adunaţi în Piaţa Sfântul Petru, apoi a delegat unui asistent citirea binecuvântării sale tradiţionale „Urbi et Orbi” (către oraş şi lume).
Apoi, Papa a urcat la bordul papamobilului pentru a saluta mulţimea mai îndeaproape și a binecuvântat mai mulți bebeluşi în timp ce mergea.
Duminică dimineață, Papa l-a primit pe vicepreşedintele american JD Vance - aflat în vizită oficială în Italia - pentru o întâlnire privată la reşedinţa Sfânta Marta, unde locuieşte Suveranul Pontif.
Ce se știe despre cauza decesului
Cauza decesului nu a fost precizată, însă papa se afla în convalescenţă, la Vatican, de la 23 martie, în urma unei spitalizări îndelungate la Spitalul Gemelli, la Roma, unde a fost internat la 14 februarie cu o ”bronşită”, care s-a dovedit a fi o ”pneuomnie” ce l-a adus într-o situaţie ”critică”.
Perioada de tratament petrecută în spital a cunoscut o serie de suişuri şi coborâşuri care au adus sfârşitul papei, în pofida faptului că acesta părea să fie mai bine.
După ce a fost internat la Spitalul Gemelli, la Roma, la 14 februarie, de Ziua Îndrăgostiţilor, a fost diagnosticat cu o pneumonie la ambii plămâni care îi provoca insuficienţe respiratorii.
Situaţia părea să se îmbunătăţească treptat, până la o criză respiratorie, survenită vineri, la 28 februarie, care a fost confirmată la 3 martie, şi anume ”două episoade de insuficienţă respiratorie acută cauzată de o acumulare importantă de mucus endobronhic şi de un bronhospasm consecutiv”, potrivit Vatocanului.
Acest lucru a impus ”două bronhioscopii din necesitatea de a aspira secreţiile abundente”. Potrivit Vaticanului, Papa a rămas ”treaz” şi a ”cooperat” în timpul procedurii.
Această insuficienţă respiratorie cronică era veche. Lobul superior drept al plământului i-a fost extirpat pe când avea 21 de ani şi a fost internat de urgenţă la 29 martie 2023, tot la Spitalul Gemelli, cu ”dificultărţi de respiraţie”.
Era vorba despre o ”bronşită infecţioasă” care ”nu avea legătură cu covid-19”, o boală împotriva căreia a fost vaccinat de mai multe ori, dădea asigurări Vaticanul. Zvonuri - dezminţite - evocau şi o problemă cardiacă.
Sănătatea tot mai șubredă nu i-a înfrânt voința de fier
Papa, plasat sub o observaţie medicală strictă, cu o sănătate rezistentă şi o energie nebună, suferea de alte două afecţiuni fizice.
Francisc avea, pe de o parte probleme de ordin digestiv, care necesitau uneori amânarea unor întâlniri, dar într-o proporţie normală. El a fost supus, la 4 iulie 2021, unei intervenţii chirurgicale-surpriză, cu privire la o ”stenoză diverticulară simptomatică a colonului”, potrivit Vaticanului, când a fost internat timp de zece zile.
Papa a fost spitalizat din nou la 7 iunie 2023, cu o ”hernie intestinală” care a necesitat punerea unui ”proteze” interne în vederea evităii unei ”ocluzii”, potrivit Vaticanului. Procedura s-a desfăşurat ”fără complicaţii”, porivit chirurgului său.
Vaticanul inaugura cu această ocazie un nou mod de comunicare, cerut de către Francisc, dându-le periodic medicilor cuvântul să vorbească despre starea sa de sănătate.
Sciatica cronică, legată de o problemă la coapsă care-l obosea mult, a provocat o inflamaţie la grnunchi, în urma unei căderi şi unei fracturi de articulaţie. Aceasta l-a pus în scaunul cu rotile la începutul lui 2022 pe un bărbat a cărui voinţă de fier, un lucru pe care l-a trăit ca pe ”umilire”, dar peste care a trecut rapid, mărturisea el.
Însă el nu a vrut niciodată să-şi ia concediu. Singura odihnă a iezuitului de şcoală veche, care se trezea zilnic la ora 4.00 şi se culca la ora 22.00 era o scurtă siestă la începutul după-amiezii.
El îşi împărţea timpul între rugăciune, meditaţie, slujbă, reuniuni de lucru - avea reputaţia că stătea cu ochii pe tot ceea ce se petrecea la Vatican - şi întâlniri oficiale şi oficioase.
Sărea peste cititul dosarelor şi îi plăcea mai ales contactul personal, pentru a-şi face singur o părere. Dădea telefon direct atât în Vatican, cât şi în afară.
Dintre cele trei probleme de sănătate pe care le avea, problema respiratorie şi pulmonară l-a răpus pe Francisc, un bărbat mai degrabă robust şi foarte voluntar. Această fragilitate îl afecta de trei ierni pe suveranul pontif cunoscut ca workaholic, iar la sfârşitul lui 2024 şi începutul lui 2025, problema s-a agravat din nou până la a-i fi fatală după o uşoară îmbunătăţire care îi determinase pe medici să accepte externarea sa la 23 martie.
Primul papă de pe continentul american și primul papă iezuit
Francisc a fost al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Din 1998 a fost arhiepiscop de Buenos Aires. A fost primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea.
De asemenea, a fost primul papă originar de pe continentul american și primul papă iezuit.
El s-a născut la 17 decembrie 1936, în Buenos Aires, într-o familie de emigranți italieni, fiind unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor de cale ferată italian. A studiat chimia la Buenos Aires, apoi a urmat cursurile seminarului din cartierul Villa Devoto (Buenos Aires).
La 11 martie 1958 a devenit novice în ordinul iezuit. A revenit în Argentina, unde a obținut licența în filosofie la Colegio Máximo San José din San Miguel (Buenos Aires), apoi a predat literatură și psihologie la Colegio de la Inmaculada din Santa Fe și la Colegio del Salvador din Buenos Aires.
În anul 1992 a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires.
În consistoriul din 21 februarie 2001 papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la demnitatea de cardinal.
La 14 martie 2013, prima zi de după alegerea sa în funcția de episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, a vizitat Bazilica Santa Maria Maggiore și s-a închinat icoanei Salus populi Romani. La întâlnirea cu jurnaliștii din data de 16 martie 2013 a arătat că și-a ales numele de papă în amintirea lui Francisc de Assisi.[29] Cu aceeași ocazie a spus că i s-a sugerat să-și ia numele de Adrian, în semn de continuitate cu papa Adrian al VI-lea.
Slujba de inaugurare a pontificatului său a avut loc la 19 martie 2013.
Papa Francisc vorbea cursiv limbile spaniolă, limba oficială a Argentinei, italiana - limba maternă a părinților -, engleza, franceza, latina, germana, limbă în care și-a redactat teza de filosofie.
Papa Francisc a vizitat România în perioada 31 mai-2 iunie 2019, sub genericul „Să mergem împreună!”.
Unde va fi înmormântat papa Francisc
Perioada de doliu durează nouă zile, data înmormântării urmând a fi hotărâtă de cardinali, relatează Reuters.
Papa Francisc a refuzat fastul și privilegiul de a conduce Biserica Catolică. El a modificat și simplificat obiceiurile funerare papale în 2024.
Liturghia de înmormântare este de așteptat să aibă loc în Piața Sf. Petru, dar, spre deosebire de mulți predecesori, Francisc a cerut în urmă cu mai bine de un an să fie înmormântat în Basilica Santa Maria Maggiore din Roma pentru a fi lângă icoana sa preferată a Fecioarei Maria.
Pentru prima dată în ultimul secol, un Suveran Pontif va fi înhumat în afara Vaticanului.
Francisc a cerut, de asemenea, să fie îngropat într-un sicriu simplu de lemn, spre deosebire de predecesorii care au fost îngropați în sicrie din chiparos, plumb și stejar.
Primele reacții după moartea papei Francisc
Papa Francisc va fi amintit pentru dragostea de viață, speranța de pace, compasiunea pentru egalitate și dreptate socială, scrie pe X președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
"Europa deplânge moartea Sanctității Sale Papa Francisc. Zâmbetul lui contagios a cucerit inimile a milioane de oameni din întreaga lume. va fi amintit pentru dragostea de viață, speranța de pace, compasiunea pentru egalitate și dreptate socială. Odihnească-se în pace", transmite Metsola.
"Cele mai profunde condoleanțe catolicilor din Spania și din întreaga lume pentru moartea Sanctității Sale Papa Francis", transmite ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, în numele guvernului spaniol, într-o postare pe platforma X, potrivit ANSA.
Albares a amintit că Francisc a fost "un om al păcii și al dialogului între culturi și religii". "Odihnește-te în pace", conchide el.
JD Vance: Am fost bucuros să-l văd ieri
„Inima mea este alături de milioanele de creștini din întreaga lume care l-au iubit. Am fost bucuros să-l văd ieri, deși era evident că era foarte bolnav”, a scris vicepreședintele SUA JD Vance pe X după anunțul că Papa Francisc a murit.
„Tocmai am aflat de moartea Papei Francisc. Inima mea este alături de milioanele de creștini din întreaga lume care l-au iubit. Am fost bucuros să-l văd ieri, deși era evident că era foarte bolnav. Dar îmi voi aminti întotdeauna de el pentru cuvântarea pe care a ținut-o în primele zile ale COVID. A fost într-adevăr destul de frumos. Dumnezeu să-i odihnească sufletul”, a adăugat Vance.
Regele Charles al III-lea şi regina Camilla au fost, de asemenea, printre ultimii vizitatori de marcă ai Papei, după ce s-au întâlnit cu Francisc în urmă cu două săptămâni. Într-o declaraţie emisă de Palatul Buckingham (via BBC), regele a spus că el şi Camilla sunt „profund întristaţi” de moartea sa.
„Inimile noastre grele au fost oarecum uşurate, totuşi, să ştim că Sanctitatea Sa a putut să împărtăşească o Salutare de Paşte cu Biserica şi lumea pe care a servit-o cu atâta devotament de-a lungul vieţii şi pontificatului său”, au transmis Charles și Camilla.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a amintit, de asemenea, de Papa Francisc, scriind pe reţelele sale de socializare: „De la Buenos Aires la Roma, Papa Francisc a dorit ca Biserica să aducă bucurie şi speranţă celor mai săraci. Să-i unească pe oameni între ei şi cu natura. Fie ca această speranţă să reînvie continuu dincolo de el. Soţia mea şi cu mine trimitem gândurile noastre tuturor catolicilor şi lumii îndurerate”.
Părintele catolic Francisc Doboş: Nu e un moment trist
Părintele catolic Francisc Doboş spune că moartea Papei Fancisc nu e un moment trist, chiar dacă, în mod normal, este un moment de doliu, dar nu neapărat trist, fiind în această dimensiune a Învierii lui Hristos. Papa Francisc a rămas mereu acelaşi om direct, deschis, generos şi apropiat de oameni.
„Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru toată prezenţa, slujirea, şi toată dăruirea de care am avut parte prin păstorirea Papei Francesc. Acum nu facem altceva decât să ne rugăm. Nu e un moment trist. Pentru cine crede cu adevărat, mai ales că suntem în zilele de Paşte, nu este neapărat un moment trist. Normal că este de doliu, dar fiind în această dimensiune a Învierii Lui Hristos, moartea nu este ultimul cuvânt, ci Învierea”, afirmă părintele Francisc Doboş.
Amintind de vizita Papei Francisc în România, părintele Doboş a spus că în toate zilele în care a fost prin ţara noastră, Suveranul Pontif a fost „de un firesc pe care nu-l găseşti la oameni importanţi atât de uşor”.
„A fost de o apropiere, de o căldură şi de o umanitate care nu au dispărut odată cu funcţia sau cu slujirea în Scaunul Sfântului Petru, ca Papă, ca Episcop al Romei, ci a rămas acelaşi om direct, deschis şi generos. Şi apropiat de oameni. A coborât, practic, în mijlocul lor. Nu că ceilalţi nu ar fi făcut-o, dimpotrivă, dar fiecare cu temperamentul, cu istoria, cu apropierea. Faptul că a trăit toată viaţa aproape de oameni, în mijlocul lor şi în mod special în mijlocul celor nevoiaşi, că s-a ocupat de cei defavorizaţi, chiar şi la Buenos Aires şi pe unde a slujit în timpul vieţii, l-a adus aproape de oricine, de orice persoană”, a declarat părintele Doboş la Antena 3.
Potrivit părintelui catolic, Papa Francisc a câştigat inimile multora, nu doar ale credincioşilor, ale multor oameni de bunăvoinţă, indiferent de confesiune.
Referitor la repetatul îndemn al Papei Fancisc „să mergem împreună”, să fim împreună, părintele Francisc Doboş a spus că avem nevoie să recuperăm unitatea, nu doar între creştini, în special acum, în „vremuri complicate şi pline de conflicte armate şi de războaie”.
Patriarhul Daniel: Condoleanţe întregii Biserici Romano-Catolice
Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române i-a transmis Decanului Colegiului Cardinalilor de la Vatican, Eminenţa Sa Giovanni Battista Re, că împărtăşeşte durerea provocată de această pierdere şi adresează condoleanţe întregii Biserici Romano-Catolice.
„Eminenţa Voastră, am primit, cu adâncă tristeţe, vestea trecerii din această lume a Papei Francisc, o venerabilă şi bine-cunoscută personalitate a creştinătăţii contemporane, al cărui Pontificat lasă o amprentă profundă asupra istoriei recente a Bisericii Romano-Catolice. Împărtăşim durerea provocată de această pierdere şi adresăm condoleanţe întregii Biserici Romano-Catolice. Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Care este Învierea şi Viaţa (cf. Ioan 11, 25), să odihnească sufletul Papei Francisc în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi”, este mesajul transmis de către Patriarhul Daniel Eminenţei Sale Giovanni Battista Re.