Vladimir Putin, atunci când a aprobat atacul cu rachete balistice asupra orașului Sumî, din estul Ucrainei, în ziua de Florii, știa foarte bine ce face. Era 10.15 dimineața, iar oamenii se îndreptau spre biserici într-o zi însorită de primăvară. Ulterior, oficialii de la Kremlin au negat că ar fi vizat civili, dar reacția a venit târziu, după o serie de proteste internaționale.
Liderul rus era conștient, de asemenea, de impactul pe care-l va avea un astfel de atac asupra negociatorilor americani și a lui Donald Trump.
Mesajul transmis de președintele rus e unul clar: nu sunt interesat de un armistițiu decât în condițiile mele.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, convențiile și protocoalele de la Geneva interzic atacurile directe asupra civililor și impun obligația de a se face distincția între combatanți și civili într-un conflict armat.
De asemenea, în statutul Curții Penale Internaționale din 1998, atacurile intenționate asupra civililor sunt considerate „crime de război”.
Este motivul pentru care judecătorii respectivei instanțe au emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin în urma „masacrului din Bucea”, din 1 aprilie 2022, executat de trupele de ocupație în localitatea ucraineană.
Sumî e un oraș aflat la 180 de kilometri nord de Harkov și, înainte de începerea războiului, avea în jur de 250.000 de locuitori. Aici s-a născut și fostul ministru de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba.
Cele două rachete balistice lansate de forțele Kremlinului au provocat moartea a cel puțin 34 de persoane, 117 fiind rănite. Exploziile au generat un val de proteste ale oficialilor europeni și o reacție de dezaprobare din partea lui Donald Trump. Președintele american s-a ferit să-l critice pe Putin, evitând să compromită discuțiile dintre SUA și Rusia, orice ar însemna acestea, acum, după atâtea eșecuri diplomatice.
„Cred că a fost groaznic. Mi s-a spus că (rușii) au făcut o greșeală. Dar cred că este un lucru oribil”, a declarat Donald Trump jurnaliștilor, la câteva ore după atac.
Nu e clar dacă președintele american a primit un mesaj de la Moscova în care cei de acolo au spus că e o eroare sau dacă avem de-a face din nou cu modul ciudat de a vorbi al lui Trump, prin care evită să spună ce s-a întâmplat cu adevărat sau ce știe că s-a întâmplat.
Cum să te minți singur
Pe de altă parte, oficialii ruși nu au transmis nimic în legătură cu o posibilă eroare care a provocat tragedia. Ministerul Apărării a anunțat că rachetele au vizat o clădire în care se desfășura o întâlnire a unui număr important de comandanți militari ucraineni, eliminând peste 60 dintre ei.
Informația nu a putut fi verificată din surse independente, dar e puțin probabil ca, în condiții de război, autoritățile militare ucrainene să aprobe o întâlnire a unui număr atât de mare de ofițeri și conducători militari.
Niciun moment Vladimir Putin nu a redus presiunea asupra țării vecine. De la declanșarea invaziei, februarie 2022, a folosit toate forțele convenționale de care a dispus pentru a-și atinge obiectivul, acela de a cuceri Ucraina.
Deși, la scurt timp după invazie, a realizat imensa eroare strategică pe care a făcut-o, planificând un conflict de scurtă durată, Putin nu a mai dat înapoi, pierzând în jur de un milion de militari - morți și răniți grav încât au fost scoși definitiv din luptă - în cei peste trei ani de război.
Cu fiecare zi de conflict, liderul rus s-a amăgit și s-a lăsat mințit de cei din jurul său că poate câștiga războiul.
Dar s-a întâmplat exact contrariul. O privire limpede aruncată asupra desfășurărilor de forțe din aceste zile pe front ar observa că militarii Rusiei nu mai avansează, se chinuie, sacrificându-se inutil mii de vieți pentru păstrarea pozițiilor.
În schimb, Ucraina nu mai are o problemă cu armamentul, având superioritate în ce privește folosirea dronelor pe linia de contact dintre cele două armate, iar criza de militari a început să o rezolve prin scăderea vârstei de încorporare de la 27 de ani la 25, printr-o lege adoptată în primăvara anului trecut. Conform surselor ucrainene, în prezent Kievul dispune de o forță combatantă de 950.000 de oameni.
Trump: Nu am nimic de-a face cu acest război
După venirea lui Donald Trump la Casa Albă și semnalele clare date că nu-l susține pe Zelenski, statele europene, dar și Canada, Australia și Japonia s-au mobilizat și au continuat să sprijine efortul de război al Ucrainei.
Astăzi, s-a ajuns în situația în care negocierile dintre SUA și Rusia sunt lipsite de orizont, Donald Trump neavând nicio pârghie politică pentru a putea impune ceva Moscovei, Kievului sau Bruxelles-ului.
Erorile politice ale președintelui american, care se țin lanț de la revenirea sa la Casa Albă, au creat o situație de confuzie chiar și în propriul cabinet, provocând dezordine, tensiuni și demisii. Astfel, Donald Trump acționează tot mai haotic, pierzându-și din autoritate.
„Războiul dintre Rusia și Ucraina este războiul lui Biden, nu al meu. Eu abia am ajuns aici și, timp de patru ani, în timpul primului meu mandat, nu am avut nicio problemă în a-l împiedica să înceapă. Președintele Putin, și toți ceilalți, l-au respectat pe președintele vostru (adică pe Trump - n.red.)”, a scris liderul american într-o ciudată postare pe rețeaua sa socială.
„NU AM AVUT NIMIC DE-A FACE CU ACEST RĂZBOI, DAR LUCREZ DIN GREU PENTRU A OPRI MOARTEA ȘI DISTRUGEREA”, a mai anunțat Trump cu litere mari pentru a sublinia importanța mesajului.
„Dacă alegerile prezidențiale din 2020 nu ar fi fost trucate, și au fost în atât de multe feluri, acest război oribil nu ar fi avut loc niciodată”, susține președintele american într-o asociere dintre o afirmație falsă, cea despre furtul alegerilor, și războiul din Ucraina.
„Președintele Zelenski și escrocul Joe Biden au făcut o treabă absolut oribilă permițând ca această farsă să înceapă. Existau atât de multe modalități de a preveni acest lucru. Dar acesta e trecutul. Acum trebuie să-l oprim, ȘI RAPID. ATÂT DE TRIST!”, a mai scris Donald Trump, continuând să susțină că poate opri războiul, deși Vladimir Putin a încălcat toate înțelegerile la care au ajuns delegațiile americane și ruse până acum.
Mișcările Chinei
Prăbușirea influenței lui Trump a creat o problemă și pentru Putin, care, acum, își vede întregul plan dat peste cap de faptul că Uniunea Europeană, Marea Britanie și Canada au luat-o pe alt drum, iar soarta susținerii Rusiei de către China ar putea ajunge pe masa negocierilor din complicatul război comercial declanșat de același președinte american.
Beijingul a pornit, în ultimele zile, o campanie diplomatică prin care încearcă să creeze o alianță a comerțului liber în afara SUA, cu UE, dar și alți doritori.
În discuțiile care se desfășoară, reprezentanții Comisiei Europene, dar și diplomații britanici vor pune în dezbatere cu China și problema războiului din Ucraina și efectele sale.
A fost interesantă reacția Beijingului la acuzațiile Kievului că militari chinezi luptă alături de trupele Kremlinului.
Nu numai că a negat că au fost trimiși de autoritățile chineze, dar Guvernul a cerut ca posibili mercenari din țară să se abțină pe viitor să lupte alături de Rusia.
... am fost ținta armelor chimice rusești imediat după ce am fost luat prizonier de un soldat ucrainean... Îmi pierdeam puterile și leșinam… Apoi, am simțit cum cineva m-a apucat de guler și m-a scos la aer...
Wang Guangjun, militar chinez, capturat de ucraineni, declarație într-o conferință de presă
Din datele prezentate de forțele ucrainene, proiectul cu aducerea unor militari din China a fost unul serios, fiind pus în aplicare înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă.
Cum spunea Donald Rumsfeld, secretarul Apărării SUA la momentul când a fost atacat Irakul, în 2003: un război știm cum începe, dar nu știm niciodată cum se termină, e exact situația de acum când mult anunțata pace a lui Trump s-a transformat de fapt în combustibil care alimentează conflictul.