Submarinele ascunse ale Suediei sunt esențiale pentru întărirea apărării NATO în apele strategice. Mici și silențioase, acestea pot rămâne în adâncuri pentru o perioadă lungă de timp și sunt ideale pentru Marea Baltică.
Suedia, cel mai nou aliat al NATO, are „capacități unice de a consolida alianța”, a declarat Pål Jonson, ministrul suedez al Apărării, pentru Business Insider.
El a evidențiat "capacitățile subarctice" ale Suediei, referindu-se la submarinele suedeze care operează în Marea Baltică.
După decenii de neutralitate, Suedia a aderat la NATO în martie 2024, ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia. Armata sa a fost clădită în mare parte având în vedere o amenințare perpetuă din partea Rusiei, iar acum este una dintre numeroasele țări europene care avertizează că Rusia ar putea ataca și în altă parte pe continent, nu doar în Ucraina.
Marina Suediei deține trei submarine diesel-electrice avansate din clasa Gotland și un al patrulea mai vechi, care urmează să fie retras când va fi înlocuit cu două modele noi, începând cu 2027.
Deși nu au propulsie nucleară, asemenea submarinelor americane, acestea sunt destul de capabile și și-au demonstrat capacitatea în aplicațiile navale efectuate cu forțele aliate.
În cazul unui conflict, cu Suedia acum parte a alianței, NATO va fi într-o poziție mult mai bună în Marea Baltică decât Rusia, graţie concentrării puterii în jurul mării și a capacității acestor nave de a închide marea pentru activitățile rusești, a spus profesorul Basil Germond, expert în securitate maritimă la Universitatea Lancaster din Marea Britanie, pentru publicația citată.
Un submarin suedez "a scufundat" un portavion american într-un exercițiu
Submarinele Suediei sunt mici, silențioase și pot rămâne în adâncuri pentru perioade lungi de timp. Aceste caracteristici le-au permis "să învingă" un portavion american, vase destul de bine apărate, într-un exercițiu militar.
HSMS Gotland "a scufundat" portavionul USS Ronald Reagan într-un exercițiu antisubmarin din 2005 care a implicat o confruntare între ambarcațiunea suedeză și un grup operativ de transport.
Suedia operează submarine convenționale de clasă Gotland, pe care Steven Horrell, un fost ofițer de informații navale americane, actualmente expert în război naval la Centrul pentru Analiza Politicii Europene, le-a descris ca fiind "mai silențioase chiar și decât un submarin din clasa nucleară americană".
Bryan Clark, un fost operator de submarin și expert în operațiuni navale la Institutul Hudson, a descris submarinele Suediei drept foarte silențioase. "Asta înseamnă că pot opera nedetectate. Pot patrula zone precum Marea Baltică în special, fără ca forțele inamice să știe că sunt acolo", a explicat el.
Clark consideră aceste submarine "un mare atu" pentru NATO.
Mulți aliați NATO din jurul Mării Baltice au o capacitate maritimă mult mai mică. Comandantul flotilei de submarine al Suediei, Fredrik Linden, a declarat pentru Reuters în 2023 că marina suedeză deține "expertiză regională care umple un gol critic, expertiză pe care NATO nu o are".
Jonson a spus că Suedia are "capacități unice de a opera în Marea Baltică sub apă, la suprafață și în aer".
Suedezii "cunosc pe dinafară" Marea Baltică
Suedia cunoaște bine Marea Baltică. "E ceva ce facem de sute de ani și ne place să credem că știm Marea Baltică pe dinafară", a spus Jonson.
Situată în nordul Europei, Baltica este înconjurată de Rusia și aliații NATO (Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania și Polonia). E importantă din punct de vedere strategic atât pentru NATO, cât și pentru ruși.
Războiul din Ucraina, pe care Rusia l-a declanșat cu intenția, printre altele, de a limita expansiunea NATO, a făcut ca Marea Baltică să devină ceea ce unii membri ai alianței au numit o "mare NATO", după ce Finlanda și Suedia au aderat la alianța nord-atlantică.
În războiul din Ucraina, Rusia și-a folosit navele de război și submarinele pentru a lansa rachete către orașe și infrastructura critică. Totuși, Ucraina a reușit să distrugă multe dintre navele Rusiei folosind dronele sale navale, alungând flota rusă de la Marea Neagră din fieful său din Crimeea.
Acest lucru a făcut ca Sankt Petersburg să rămână unul dintre puținele porturi rusești care nu devin inaccesibile iarna. Dacă Rusia ar vrea să amenințe Europa, Marea Baltică ar putea deveni un câmp de luptă important din punct de vedere strategic.
Pentru NATO, menținerea unei poziții mai mari de descurajare maritimă în Marea Baltică este esențială.
Ce pot face submarinele suedeze
Submarinele din clasa Gotland au o vechime notabilă, dar au beneficiat în mod repetat de actualizări pentru a-și menține capacitățile de luptă de top.
Ambarcațiunile militare suedeze dispun de un sistem unic de propulsie independent de aer, alimentat de motoare cu ardere externă în sistem Stirling, o cârmă X pentru manevrabilitate sporită, patru tuburi de torpile grele și două de torpile ușoare.
Aceste submarine rămân ascunse și pot ataca navele de suprafață și submarinele inamice, precum și minele. Horrell le consideră "perfecte pentru o mare cu insule mici și ape puțin adânci".
Clark a spus că Suedia tinde "să acționeze în primul rând în acea regiune a Mării Baltice, Marea Nordului, cu ape relativ puțin adânci și multe zone de coastă, unde există "o mulțime de intrări și fiorduri mici".
Suedia se concentrează, de obicei, pe "submarine și războiul de coastă", în timp ce Finlanda se concentrează mai mult pe combaterea amenințării maritime, cu dotări precum straturile de mine, a adăugat el. Cei doi aliați "ar putea fixa destul de eficient forțele rusești în apele Moscovei", a mai spus expertul.
Nordicii investesc în Apărare
Submarinele suedeze pot fi utile și în descurajarea operațiunilor de sabotaj maritim. Oficialii occidentali și-au exprimat îngrijorarea cu privire la securitatea Mării Baltice ca răspuns la tăierea cablurilor submarine.
Suedia își întărește Apărarea, cumpărând mai multe nave de suprafață. Alți aliați fac la fel. Danemarca achiziționează câteva zeci de nave, pe fondul amenințărilor tot mai mari din Marea Baltică și Arctica.
Suedia și mulți dintre vecinii săi avertizează că Rusia ar putea ataca în altă parte a Europei, dincolo de Ucraina. Guvernul de la Stockholm și-a mărit cheltuielile pentru apărare și dorește ca aliații să facă același lucru. "Ne-am dublat investițiile în apărare în cinci ani, iar acum suntem la 2,4% din PIB și avem o traiectorie care merge și mai departe", a spus Pål Jonson.
T.D.