Ziua de luni, plină de evenimente politice din România, culminând cu desemnarea lui Marcel Ciolacu în funcția de premier, n-a trecut neobservată în presa străină.
Președintele României l-a nominalizat luni pe actualul premier Marcel Ciolacu pentru a conduce un nou guvern de coaliție pro-european, în speranța de a pune capăt unei crize politice prelungite în țara membră a Uniunii Europene, după anularea alegerilor prezidențiale de către o instanță superioară, relatează AP.
După deliberări cu partidele politice din România, președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Ciolacu din stânga Partidului Social Democrat (PSD) pentru a încerca să formeze un guvern. Ciolacu, al cărui partid s-a clasat pe primul loc la alegerile parlamentare, a ocupat funcția de prim-ministru din luna iunie anul trecut.
Este o mișcare văzută ca un impuls tactic de a-i exclude pe naționaliștii de extremă-dreapta care au obținut câștiguri semnificative în parlament, dezvăluind un sentiment larg răspândit anti-sistem, notează sursa citată.
În 2021, PSD și PNL au format o coaliție improbabilă, dar din ce în ce mai tensionată, împreună cu UDMR, care a ieșit anul trecut de la guvernare după o dispută privind împărțirea puterii, menționează Associated Press.
Noul guvern va trebui să aprobe un calendar pentru noi alegeri prezidențiale în două tururi. Cele trei partide din coaliție au convenit să susțină un singur candidat la președinție pentru a împiedica extrema dreaptă să câștige. Candidatul lor în acest moment este Crin Antonescu, fost lider al Partidului Liberal, relatează Reuters.
Agenția subliniază că noul cabinet al României va avea, de asemenea, sarcina descurajantă de a reduce deficitul bugetar de la 8,6% din producția economică estimată în acest an - cea mai mare din UE - la aproximativ 7% în 2025, iar agențiile de rating și analiștii se așteaptă la majorări ale impozitelor.
Le Figaro poziționează evenimentele din România în contextul geostretegic actual și scrie că premierul social-democrat, pro-europeanul Marcel Ciolacu, a fost renumit luni în funcția de șef al unui guvern slăbit de ascensiunea inedită a extremei dreapta în țara de pe flancul estic al NATO care joacă un rol crucial în sprijinirea Ucrainei, cu care împarte o frontieră lungă.
Partidul de extremă dreapta AUR a strâns 18% din voturi la alegerile legislative, iar în total cele trei partide ale blocului naționalist reprezintă acum 32% din alegători, precizează cotidianul francez.
Evenimentele politice din România sunt reflectate și de presa rusă. Într-o relatare neutră, ziarul Kommersant scrie că liderii celor trei partide pro-europene din România și grupul parlamentar al minorităților naționale au semnat un acord privind formarea unei coaliții a majorității parlamentare, după câteva zile de negocieri. Președintele României Klaus Iohannis l-a numit prim-ministru pe actualul șef al guvernului, Marcel Ciolacu, și l-a însărcinat să formeze un cabinet de miniștri. Acum decizia sa trebuie aprobată de Parlament.
Inițial, negocierile de coaliție au fost purtate între patru partide - Partidul Social Democrat (PSD), PNL, Uniunea pentru Salvarea României (USR) și partidul minoritar maghiar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). Cu toate acestea, din cauza multor neînțelegeri, USR a părăsit coaliția.
Coaliția de guvernământ a promis, printre altele, "apărarea valorilor democratice ale României, a apartenenței sale la Europa și NATO", mai scrie ziarul citat.