O analiză recentă realizată de un om de știință israelian arată că depresia poate avea ca punct de plecare un dezechilibru al sistemului imunitar. Cercetarea pune astfel la îndoială convingeri de lungă durată și deschide căi către un tratament personalizat.
Teoriile tradiționale despre depresie s-au concentrat pe neurotransmițători precum serotonina și norepinefrina, sugerând că o deficiență a acestor substanțe chimice din creier poate duce la simptome depresive. Deși larg acceptate, aceste teorii nu au reușit să explice de ce o parte semnificativă a pacienților nu răspunde la antidepresivele convenționale.
În ultimii 30 de ani, cercetările profesorului Raz Yirmiya, de la Departamentul de Psihologie al Universității Ebraice din Ierusalim, împreună cu alte lucrări, au indicat un alt vinovat: inflamația cronică, atât în organism, cât și în creier, scrie News Medical.
„La multe persoane, depresia rezultă din procesele inflamatorii”, explică profesorul Yirmiya, care a fost unul dintre primii cercetători care au stabilit legături între disfuncțiile sistemului imunitar și depresie, încă din anii '90.
Cel mai recent studiu al său, în fapt o vastă analiză a 100 de lucrări din domeniu, a plecat de la descoperirile din anii '80, care arătau că persoanele depresive prezentau adesea funcții imunitare compromise.
În mod surprinzător, s-a constatat că anumite tratamente de stimulare a sistemului imunitar pentru cancer și hepatită, care induc un răspuns inflamator, cauzează simptome depresive severe la pacienți, oferind o perspectivă asupra rolului sistemului imunitar în sănătatea mintală.
Experimentele prof. Yirmiya au stabilit în continuare o legătură mecanică între inflamație și starea de spirit, arătând că persoanele sănătoase injectate cu doze mici de agenți imunostimulatori prezintă o stare depresivă temporară, care poate fi prevenită fie prin tratamente antiinflamatoare, fie prin tratamente antidepresive convenționale.
Acesta și echipa sa au arătat, de asemenea, că stresul – adesea un factor declanșator major al depresiei – poate declanșa procese inflamatorii, afectând celulele microgliale ale creierului, care sunt reprezentanții sistemului imunitar în creier.
Celulele microgliale sunt o parte integrantă a sistemului imunitar și, prin urmare, a organismului, responsabile de apărarea sistemului nervos central și curățarea plăcilor, a celulelor deteriorate și a altor substanțe ce trebuie eliminate pentru buna funcționare a organismului.
Descoperirile lor recente, publicate de jurnalul Brain, Behavior, and Immunity, arată că răspunsurile inflamatorii legate de stres pot activa inițial microglia, dar stresul prelungit le epuizează și le deteriorează în cele din urmă, susținând sau agravând astfel depresia.
„Acest ciclu dinamic de activare și degenerare a microgliei reflectă evoluția depresiei în sine”, explică prof. Yirmiya.
Constatările relevă necesitatea tratamentelor antiinflamatorii pentru anumiți pacienți și a tratamentelor de stimulare a microgliei pentru alți pacienți, indicând faptul că o abordare personalizată a tratamentului se poate dovedi mai eficientă decât terapia antidepresivă tradițională de tip „un tratament pentru toți”.
”Rezultatele cercetărilor din ultimele trei decenii subliniază rolul crucial al sistemului imunitar în depresie. În viitor, o abordare bazată pe medicina personalizată – adaptarea tratamentului în funcție de profilul inflamator specific al pacientului – poate oferi speranță milioanelor de bolnavi care nu au beneficii din terapiile standard. Prin adoptarea acestor progrese, nu tratăm doar simptomele, ci abordăm cauzele care stau la baza acestora”, concluzionează prof. Yirmiya.