Casele de asigurări de sănătate din România au început anul acesta cu datorii de peste 3,37 miliarde de lei pentru plata concediilor medicale și indemnizațiilor către angajați și angajatori, potrivit datelor furnizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
În 2023, cheltuielile totale ale CNAS în acest scop s-au ridicat la 7,07 miliarde de lei, iar o mare parte din această sumă a rămas neacoperită, iar casele de asigurări din țară au intrat în anul 2024 cu obligaţii de plată pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în valoare de 3,37 de miliarde de lei, potrivit datelor analizate de Economica.net.
Fondurile CNAS pentru concedii și indemnizații provin din Contribuția Asiguratorie pentru Muncă (CAM) de 2,25%, dar și de la bugetul de stat. Astfel, în 2023, CNAS a beneficiat de aproximativ 2,26 miliarde de lei din CAM și de 1,42 miliarde de lei de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului dedicat concediilor și indemnizațiilor.
Datele CNAS indică și o reducere masivă a numărului de certificate medicale.
În 2023, medicii au emis 3,38 milioane de certificate medicale, o reducere de aproape 60% față de anul precedent, când s-au eliberat 8,36 milioane de certificate.
Dintre acestea, în 2023, majoritatea, aproximativ 57% (1,92 milioane), au fost eliberate pentru afecțiuni obișnuite, în timp ce în 2022 un procent mult mai mare, 84%, a fost destinat concediilor pentru incapacitate temporară de muncă.
Costurile totale suportate în 2023 de CNAS pentru concediile și indemnizațiile medicale s-au ridicat la 3,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o reducere de peste 37% față de plățile realizate în 2022.
Înăsprirea legislaţiei de acordare a concediilor medicale, oficializată în august 2021, a condus la scăderea semnificativă a numărului de certificate medicale acordate asiguraţilor.
Chiar și cu această scădere semnificativă a cheltuielilor, CNAS se confruntă cu un deficit important.
În aceste condiții, sursele de finanțare sunt insuficiente pentru a acoperi toate datoriile acumulate, ceea ce pune presiune asupra sistemului de asigurări de sănătate și ridică întrebări privind sustenabilitatea pe termen lung a acestor fonduri în România.