Cea mai mare parte a gunoiului pe care-l colectează firmele de salubrizare din cele 6 sectoare ale Bucureștiului ajunge direct la groapă. Și doar mici cantități sunt deviate, pentru a fi reutilizate. Și mai mici sunt cantitățile reciclate.
În acest timp, groapa de gunoi de la Vidra se umple în ritm accelerat, după cum spotmedia.ro a relatat deja AICI. Spațiul rămas liber nu ne va mai ajunge până când vom reuși să construim un centru de management integrat al deșeurilor.
Din ceea ce știm acum, momentul în care vom rămâne cu gunoiul în brațe se apropie.
spotmedia.ro a cerut date de la toate cele 7 primării din Capitală că să înțelegem mai bine ce cantități de deșeuri reușim să deviem de la depozitare, în București.
Primăriile de sector nu au date complete cu privire la cantitățile de deșeuri generate pe teritoriul lor. Știu, însă, cât generează populația și o bună parte dintre firme. Doar că există și companii mai mari care își asigură managementul deșeurilor, fără a raporta la primărie.
Iată datele primăriilor pentru anul 2023, așa cum au fost ele comunicare la solicitarea spotmedia.ro.
Sectorul 1
Din informațiile primăriei conduse de Clotilde Armand, au fost generate 131.421 tone de deșeuri în sector, în 2023.
S-au reciclat 17.075 de tone de gunoi (12,9% din cantitatea totală contorizată), în vreme ce 11.464 tone (8,72%) au fost valorificate prin alte metode decât reciclarea.
De regulă, această valorificare înseamnă fie creare de compost, fie incinerare pentru producerea cimentului.
Sectorul 2
În 2023, primăria condusă de Radu Mihaiu a avut în evidențe o cantitate de deșeuri de 143.058 tone, generată de populație și parte dintre companii, dar și rezultată din curățenia stradală, potrivit informațiilor comunicate la solicitarea spotmedia.ro.
S-au deviat de la groapă 9.247 tone (adică 6,48% din cantitatea totală de deșeuri). S-au reciclat 1.876 tone, adică 1,3% din cantitatea totală.
Sectorul 3
Primăria Sectorului 3 a transmis la solicitarea spotmedia.ro că a dus la groapă, în 2023, întreaga cantitate de deșeuri în amestec pe care a colectat-o: 132.657 tone.
A deviat de la groapă și a valorificat, în schimb, 20.756 tone de deșeuri (13,5% din total), pe care le-au preluat mai multe firme.
Instituția condusă de Robert Negoiță nu ne-a comunicat că ar avea cantități reciclate, în urma sortării.
Sectorul 4
Primăria condusă de Daniel Băluță are în evidențe, pentru anul 2023, o cantitate de 133.706 tone de deșeuri dusă la groapă.
S-au reciclat doar 3.206 tone (2,3%), în vreme ce alte 9 tone de deșeuri (adică 0,006%) au fost valorificate prin alte metode.
Sectorul 5
Primăria Sectorului 5 susține că a gestionat, cu propria firmă de salubrizare, 110.279 tone de gunoi. A deviat de la depozitare doar 640 tone. Adică doar 0,5% din cantitatea totală.
Sectorul 6
Potrivit Primăriei conduse de Ciprian Ciucu, în 2023, la depozitare au mers 86.176 tone de deșeuri.
Iar alte 16.054 tone (13% din total) au fost deviate de la groapă prin alte metode decât reciclarea (adică arse împreună cu alte materiale, pentru obținerea cimentului – n.red.).
Iar 31.383 tone de gunoi (36% din total) au fost reciclate, a transmis Primăria Sectorului 6, la solicitarea spotmedia.ro.
Din datele comunicate, Sectorul 6 are cel mai ridicat grad de deviere de la groapă și de reciclare a deșeurilor.
București: 6 orașe, fiecare cu obiectivul său
La nivelul întregului oraș, din cantitatea de deșeuri gestionată de primării, în anul 2023, doar 13,9% a fost fie reciclată, fie deviată de la groapă pentru a fi incinerată în scop industrial. În rest, tot gunoiul a fost depozitat.
Asta ne costă o mulțime de bani. Sectoarele plătesc, în medie, într-o formă sau altă, 200 lei pentru tona depozitată la groapa de la Vidra a Eco Sud SRL.
Așa că pentru întreaga cantitate de gunoi depozitată anul trecut - care se ridică la 725.112 tone, potrivit ADIGIDMB - costurile au ajuns la peste 145 de milioane de lei.
Cu siguranță că un grad mai mare de reciclare putea diminua această cheltuială. Dar la fel de adevărat este că reciclarea vine și ea cu o serie costuri: de la cele necesare pentru educarea cetățeanului, până la cele cu infrastructura și logistica.
Sunt primării care fie au alocat bani de la bugetul local ca să investească în infrastructură, fie au accesat și fonduri nerambursabile.
Dacă sectoarele ar colecta la fel, poate că și sortarea, tratarea și reciclarea deșeurilor ar avea mai multă coerență.
Iată cum se colectează deșeurile, în fiecare sector, potrivit informațiilor comunicate de primăriile de sector, la solicitarea spotmedia.ro.
Sectorul 1. Se colectează pe 2 fracții: umedă și uscată. Mai sunt și niște baterii de containere tip igloo, care permit colectare pe 5 fracții. Instituția are în plan tranziția la colectarea pe 5 fracții.
Sectorul 2. Se colectează pe 2 fracții. Dar PS2 a cumpărat zeci de mii de pubele și alte utilaje necesare pentru a începe tranziția la colectarea pe 5 fracții.
Sectorul 3. Se colectează pe 3 fracții: umedă, fracție uscată (amestec de hârtie, carton, plastic, metal) și sticlă.
Sectorul 4. Primăria a refuzat să comunice informațiile privind modalitatea de colectare. Dar există zone în sector unde se colectează doar în amestec, în pubele în care cetățenii pun gunoiul laolaltă, indiferent de compoziție.
Sectorul 5. în unele zone se colectează pe 2 fracții (umedă și uscată), în alte zone pe 4 fracții (hârtie – carton, plastic-metal, sticlă și rezidual).
Sectorul 6. Se face colectare pe 2 fracții (umedă și uscată) și 3 fracții (umedă, uscată și sticlă).
Sectorul 6 își instalează 473 de platforme supraterane și 143 subterane pentru colectare pe 4 fracții (biodeșeuri, deșeuri reziduale, hârtie/carton, plastic/metal), dar și 265 de eco-insule, care vor permite colectarea pe 5 fracții.
Din păcate, din informațiile spotmedia.ro, la acest moment sectoarele nu colectează în același mod. Și nici măcar nu au obiectivul de a se alinia unele cu celelalte, pe termen mediu și lung.
Probabil că singura modalitate ar fi să colecteze toate pe numărul maxim de fracții, astfel încât să nu mai există diferență. Dar momentan nu există un astfel de plan.