Spre deosebire de prima dezbatere, cea dintre Trump și Joe Biden, când cei doi nu s-au salutat, Kamala Harris s-a îndreptat spre fostul președinte și i-a întins mâna. În primul moment, Trump a părut descumpănit, dar a acceptat gestul. A fost singurul moment în care a reacționat cu umanitate, în rest, s-a lăsat dominat de furie.
Kamala Harris, 59 de ani, a mizat pe crearea unei legături emoționale cu alegătorii, în timp ce fostul președinte a vrut să transmită imaginea unui bărbat hotărât să facă ordine în țară odată întors la Casa Albă.
Hotărârea lui a eșuat în furie, iar discursul său a fost unul plin de acuze la adresa administrației Biden.
Kamala Harris a arătat mai umană, mai aproape de alegători, iar modul în care s-a prezentat, blând, înțelegător și înțelept, ar putea s-o ajute în motivarea nehotărâților, cei care vor decide soarta alegerilor.
În discursul de final al dezbaterii, Kamala Harris a câștigat de departe, propunându-le americanilor să colaboreze pentru un viitor mai bun, în timp ce Trump nu a propus nimic, continuându-și seria de atacuri la persoană.
Imigrația ilegală, asul din mâneca lui Trump
Dezbaterea dintre Kamala Harris și Donald Trump nu a schimbat mare lucru în ce privește poziționarea alegătorilor dintr-o tabără sau alta, evenimentul electoral confirmându-le alegerea.
Strategia fostului președinte a fost să reducă această confruntare la o singură problemă, cea a imigrației, un subiect extrem de sensibil pentru alegătorii americani.
A repetat că democrații sunt responsabili pentru criminalitatea ridicată din SUA, alimentată de milioanele de persoane care intră ilegal în țară. L-a acuzat pe Joe Biden că nu închide frontierele ca să oprească valul de imigranți.
În ce privește economia, Harris a subliniat că preocuparea sa principală va fi să sprijine clasa de mijloc prin scăderea taxelor.
Trump a atacat-o, susținând că imigranții ocupă locurile de muncă ale americanilor.
Harris a criticat moștenirea lui Trump, amintind că administrația democrată a fost obligată „să curețe mizeria” lăsată de fostul președinte.
De asemenea, a făcut referire la „Project 2025”, un plan care prezintă modul de a acționa a lui Trump imediat ce va ajunge la Casa Albă, unul în care pentru o perioadă va „suprima” democrația, a susținut Kamala Harris. Donald Trump a susținut că nu are legătură cu acest proiect.
Toate tunurile pe China
„Am făcut o treabă extraordinară cu pandemia. Ne-am descurcat excelent”, a declarat fostul președinte, atunci când Kamala Harris a descris haosul din administrație în timpul crizei sanitare.
„Donald Trump nu are niciun plan pentru voi. Singura lui preocupare e să-i protejeze pe cei bogați”, a mai spus Kamala Harris.
„Planul meu este unul măreț. Voi crea locuri de muncă. Harris nu are niciun plan”, a răspuns Donald Trump.
În dezbatere, fostul președinte american a adus o noutate. A început din nou să critice China, protejată în ultimul timp, mai ales de când Beijingul sprijină Moscova în ce privește invadarea Ucrainei. Trump a declarat că va crește taxele de import pentru bunurile venite din această țară.
Harris a afirmat că deficitul a crescut în timpul administrației Trump și l-a criticat că a lăsat China să-și dezvolte armata pe baza importurilor masive de microcipuri din SUA.
Fostul președinte nu a pierdut ocazia să declanșeze un atac la persoană, acuzând-o pe Kamala Harris că e „marxistă” și „tatăl ei, toată lumea știe, a fost un profesor marxist”. „Harris a distrus economia”, a mai spus Donald Trump.
Cum va încheia războiul din Ucraina
Un subiect important pentru România, atins în timpul dezbaterii, e cel legat de Ucraina.
„Vreau ca războiul să se termine”, a declarat Donald Trump. A repetat ideea din campanie că imediat după ce va ajunge la Casa Albă îl va suna pe Putin și va discuta cu el termenii încheierii conflictului.
Donald Trump a spus că a vorbit de multe ori cu Zelenski și ca președinte al SUA va avea autoritatea necesară pentru a-i determina pe cei doi să negocieze încetarea conflictului.
Donald Trump a evitat să ofere amănunte despre ce înseamnă încheierea războiului, deși a fost întrebat de moderatori dacă o victorie a Ucrainei asupra Rusiei nu ar avantaja SUA.
„Donald Trump va ceda în fața lui Putin”, a declarat sec Kamala Harris. Aceasta a spus că strategia fostului președinte de a încheia războiul e aceea de a accepta cererile Kremlinului, ceea ce va pune în pericol Europa și NATO.
„Am fost în România și Polonia. M-am întâlnit și cu Volodimir Zelenski. Ucraina a rămas o țară independentă până acum datorită ajutorului nostru”, a subliniat Kamala Harris.
„Suntem o națiune care-și respectă aliații, iar aceștia ne sunt recunoscători pentru ajutorul oferit Ucrainei și pentru consolidarea NATO”, a mai adăugat Kamala Harris.
„Putin îl va mânca pe Trump la prânz”, a mai spus vicepreședintele SUA, explicând că acesta e slab și se ploconește în fața liderului rus.
Cum l-a destabilizat Harris pe Trump
Momentul cheie al dezbaterii, cel în care Kamala Harris a întors sorții în favoarea sa, a fost cel în care reprezentanta democraților a spus că oamenii se plictisesc la mitingurile electorale ale lui Donald Trump și că pleacă în timpul discursurilor sale.
Atacul l-a înfuriat pe fostul președinte, care face mare caz de numărul participanților la mitingurile sale electorale, iar acea furie nu l-a mai părăsit pe tot parcursul confruntării.
Kamala Harris a mai punctat în discursul final, probabil cel mai urmărit de public, în care le-a transmis americanilor că e nevoie de un nou început pentru America.
Reacția lui Trump a fost slabă, plină de ură și atacuri la persoană, creând senzația că nu are nimic de oferit alegătorilor.
Cum se va raporta Kamala Harris la România, dacă va câștiga alegerile
La două săptămâni de la ordinul dat de Putin armatei sale să invadeze Ucraina, Kamala Harris, ca vicepreședinte SUA, a făcut o vizită rapidă în România și Polonia.
În momentul în care a ajuns la Palatul Cotroceni, în data de 9 martie 2022, situația de pe front era neclară, iar în capitalele europene se vorbea încă de o prăbușire a defensivei de la Kiev și intrarea țării vecine sub tutela Rusiei.
„Am spus de multe ori, inclusiv în această după-amiază la întâlnirea cu președintele Iohannis, dar și în întreaga lume, o voi spune aici: Angajamentul Americii față de articolul 5 al tratatului NATO este ferm. Luăm foarte în serios rolul nostru și relațiile pe care le avem în cadrul Alianței Nord-Atlantice”, a declarat Kamala Harris la București.
„Luăm în serios și suntem pregătiți să acționăm… când spunem că un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor. Suntem fermi în angajamentul nostru - atunci când președintele Joe Biden spune: Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a mai declarat la acea vreme vicepreședintele SUA.
„…sunt prezentă azi în România pentru a reafirma acest angajament…Forța Alianței noastre a rezistat și este acum mai mare și mai puternică ca niciodată. Forța Alianței noastre include angajamentul reciproc de a ne baza pe principiile care ne sunt dragi și pe care le împărtășim, care includ apărarea suveranității și integrității teritoriale a statelor independente - și în acest caz, și pe cel al Ucrainei”, a mai spus Harris.
Au trecut doi ani de la acel moment tensionat, în care liderii alianței nu se așteptau ca Zelenski să rămână la putere, iar forțele de la Kiev să facă față celei „de a doua armate a lumii”, cum se lăuda Valeri Gherasimov, conducătorul ei.
Deși războiul nu s-a terminat, erodarea Rusiei este vizibilă, iar acum confruntările se desfășoară și pe teritoriul ei. Moscova e vizitată de drone ucrainene, iar forțele Kremlinului au înregistrat pierderi grele, peste 650.000 de militari scoși definitiv din luptă.
În situația în care Kamala Harris va câștiga alegerile, poziția ei față de NATO și România nu se va schimba.
Faptul că a fost deja la București reprezintă un mare avantaj pentru diplomația din țara noastră, care poate avea acces la viitorul președinte american.
Cum se va raporta Donald Trump la România, dacă se va întoarce la Casa Albă
În luna august 2019, Klaus Iohannis a făcut o vizită la Casa Albă, una importantă în contextul de atunci. Trump nu a fost și sunt puține șanse să ajungă la București.
E un lider tranzacțional, care a guvernat mai mult în interes personal, iar un posibil al doilea mandat ar crea un dezechilibru major atât în Europa, cât și în interiorul NATO.
Oricâte pregătiri s-au făcut în statele membre, revenirea lui Trump la Casa Albă va avea ca efect prăbușirea sistemului politic de la Kiev și victoria, cel puțin politică, a lui Vladimir Putin.
„Trump a fost deschis cooperării cu Rusia și dialogului cu Putin. Trump și-a exprimat respectul pentru Putin ca lider mondial și nu l-a demonizat în declarații publice. Adversarii politici ai lui Trump l-au criticat pentru acest lucru, dar abordarea lui Trump nu a fost diferită de modul în care mai mulți președinți americani au tratat cu liderii sovietici în timpul Războiului Rece”, se arată într-un studiu publicat de doi consilieri apropiați de fostul președinte al SUA, Keith Kellog și Fred Fleitz.
„Aceasta a fost o abordare tranzacțională a relațiilor dintre SUA și Rusia, în care Trump și-a folosit experiența de negociator, pentru a găsi modalități de a coexista și de a reduce tensiunile cu Putin, rămânând ferm pe interesele de securitate americane”, se arată în raportul citat.
„Trump a vorbit cu Putin de multe ori în timpul președinției sale, inclusiv de cel puțin cinci ori în persoană și peste 17 apeluri telefonice”, precizează consilierii săi, ceea ce arată o relație apropiată între cei doi lideri.
Din raport reiese că planul de pace al lui Trump e unul prin care Zelenski va fi presat să cedeze teritorii în favoarea lui Putin, astfel încât președintele rus să poată clama victoria asupra Ucrainei și să încheie „operațiunea specială”.
Un astfel de plan va produce tensiuni în Ucraina și sunt indicii că grupări militare vor continua să lupte. Multe forțe au acces la arme, la informații și au reușit să pătrundă în Rusia, fiind greu de presupus că se va înregistra o încetare abruptă a focului. Instabilitatea, pericolul și războiul vor continua, deși atât Trump, cât și Putin vor anunța că a luat sfârșit.
O astfel de pace poate duce la alianțe în cadrul NATO și poziționări diferite față de cea a SUA, de exemplu, crearea unei asocieri militare între Polonia și statele baltice, cele mai amenințate de expansiunea Rusiei, care vor continua să sprijine forțe militare din Ucraina.
Pacea anunțată de Trump va fi un pericol pentru România și o prelungire a instabilității din regiune, țara noastră fiind obligată să găsească soluții la o criză pe care administrația Trump nu și-o va asuma, cel puțin nu în prima fază.
Sondaje 10 septembrie: Donald Trump vs. Kamala Harris
În ziua primei dezbateri dintre cei doi, după încheierea convențiilor celor două mari partide și sfârșitul lunii de miere între vicepreședintele SUA și americani, datele arătau că e o cursă politică extrem de strânsă.
Kamala Harris are puțin peste un procent în fața lui Trump într-o medie a sondajelor naționale.
Pentru ca un candidat să aibă prima șansă de a câștiga cel puțin 270 de voturi electorale și să ajungă la Casa Albă, trebuie, conform experților, să conducă în sondajele naționale cu mai mult de patru puncte procentuale.
După ce toată luna august Kamala Harris a fost favorită în fața fostului președinte, acum cei doi au șanse egale, practic, oricare dintre cei doi candidați poate să câștige.
