Anul 79 d. Hr.: Se produce erupția Vezuviului. Orașele Pompei, Herculaneum și Stabiae sunt acoperite cu lavă. Moare și enciclopedistul latin C. Plinius Secundus, autorul „Istoriei naturale”.
Situat la aproximativ 10 km distanță de orașul Napoli în parcul național omonim din regiunea Campania, Italia, Vezuviul este un vulcan care continuă să rămână activ, fără a repeta, din fericite, forța cu care a erupt în urmă cu două milenii.
Înălțimea actuală a conului principal este de 1.281 m, iar cea a conului secundar (Monte Somma) este de 1.149 m.
Orașele antice, acoperite cu un strat gros de material vulcanic și noroi, nu au fost reconstruite niciodată, iar predecesorii noștri le-au cam lăsat uitării în cursul istoriei. Abia în secolul al XVIII-lea, Pompeii și Herculaneum sunt redescoperite și excavate, scoțându-se la iveală probe arheologice fără precedent despre viața de zi cu zi a civilizației antice.
Nicăieri în lume nu există vreun alt oraș sau măcar o locuință unde să se fi oprit brusc viața, păstrându-se clișeul surprins de catastrofă, conservat intact peste milenii..
În vremea Imperiului Roman timpuriu, trăiau în Pompei 20.000 de locuitori, îndeosebi meșteșugari și fermieri care exploatau solul bogat al regiunii, cultivând viță de vie și pomi fructiferi. Nimeni nu bănuia că fertilul pământ negru reprezenta de fapt rămășițe ale erupțiilor anterioare ale Vezuviului.
Explozia din ziua de 24 august, anul 79, a propulsat înspre straturile superioare ale atmosferei un nor de cenușă vulcanică, lavă topită și pucioasă, care au invadat orașul, obligându-i pe locuitori să fugă speriați.
Aproximativ 2.000 de oameni au rămas totuși în Pompeii, devenind profile carbonizate pe care cercetătorii din ultimele decenii le-au recuperat și le-au studiat, dezvoltând teorii cu privire la viața acestor îndepărtați predecesori ai noștri.
Nicăieri în lume nu există vestigii de viață umană atât de complete și atât de bine conservate, precum în zona Vezuviului. Iar dacă, la toate acestea, adăugăm și informația despre lucrările de artă care împodobeau palatele nobililor și chiar locuințele comercianților, în mare parte executate mozaicat, ne dăm seama o dată mai mult despre valoarea acestor vestigii istorice.
O bună parte din informațiile pe care le avem despre cele petrecute în acea zi de 24 august provin dintr-o relatare a istoricului Plinius cel tânăr, care locuia în vestul Golfului Neapole atunci când a explodat Vezuviul.
În două scrisori adresate istoricului Tacitus, acesta i-a povestit despre modul în care “oamenii își acopereau capul cu pernele, singura apărare împotriva unei ploi de piatră” și despre cum “un nor negru și înfricoșător, încărcat cu materie incandescentă, avansa spre oraș. Unii își deplângeau propria soartă, alții se rugau să moară.”
Plinius avea 17 ani, atunci când se petrecea fenomenul. Potrivit relatărilor sale, erupția a durat 18 ore. Pompeii a fost îngropat sub un strat de 5 metri de cenușă, iar Herculaneum a fost îngropat sub aproape 20 de metri de noroi și material vulcanic.
Unii locuitori ai orașului Pompeii s-au întors ulterior pentru a-și căuta în casele distruse de sub stratul de cenușă și pentru a-și salva bunurile de valoare, însă adevărate comori au rămas acolo, uitate de omenire.
Astăzi, orașul, reabilitat de cercetători, constituie unul dintre cele mai căutate atracții turistice din lume.
Anul 410: Vizigoții conduși de Alaric ocupă Roma, jefuind-o timp de trei zile. Dar Roma nu mai era demult capitala Imperiului Roman de Apus, capitala fiind mutată la Milano, iar, mai târziu, la Ravenna. După jaful vizigot, Roma nu își va mai recupera vreodată statutul de centru spiritual al Imperiului Roman. Va înflori mult mai târziu, când Europa însăși va păși într-o nouă epocă a civilizației.
Anul 1200: Regele Ioan al Angliei, semnatarul primei Magna Carta, se căsătorește cu Isabella de Angoulême în Catedrala Angoulême. În șase ani, cât a durat menajul, până la decesul regelui, Isabella a născut cinci copii inclusiv moștenitorul tronului, viitorul Henric al III-lea al Angliei.
În anul 1200, Isabella s-a recăsătorit cu Hugh al X-lea de Lusignan, conte de La Marche, cu care a avut alți nouă copii.
Anul 1215: Papa Inocențiu al III-lea emite o bulă prin care declară nulă și fără valoare Magna Carta, cea instituită de regele Ioan, cu 15 ani în urmă.
Anul 1572: Se petrece unul din cele mai fioroase carnagii din istorie, Noaptea Sfântului Bartolomeu, când hughenoții au fost masacrați la Paris. Masacrul a declanşat al patrulea război civil din Franța (1572-1573).
Măcelul a durat câteva zile la Paris, de unde s-a extins în alte 20 de orașe, într-o perioadă de două săptămâni. Au fost atacați și masacrați aproape 30.000 de hughenoți, fapt pentru care este catalogat ca fiind „cel mai mare masacru religios al secolului”.
Răspunzători pentru masacru au fost considerați multă vreme Caterina de Medici și Carol al IX-lea regele Franței, cei care au dat ordinul. Intrând însă în amănunte, cercetătorii de azi consideră că ordinul regal se referea doar la uciderea unor lideri hughenoți, nu la declanșarea unui carnagiu. Mai mult decât atâta, în dimineața zilei de 24 august, când Carol al IX-lea a ordonat încetarea imediată a omorurilor, furia poporului scăpase de sub control și nimic nu o mai putea opri.
Anul 1750: Se naște Letizia Ramolino (Bonaparte), mama împăratului Napoleon I al Franței. Letizia s-a căsătorit la vârsta de 14 ani cu un student de 18 ani și a dat naștere la nu mai puțin de 14 copii, dintre care au supraviețuit doar opt. Unul din aceștia urma să ajungă împărat al Franței.
Ajuns împărat, Napoleon a avut grijă să-și căpătuiască frații și surorile, acordându-i de titluri și funcții, astfel:
- Fratele mai mare, Iosif, a devenit regele Spaniei
- Fratele imediat mai mic, Lucien, a fost înnobilat ca prinț de Canino și Musignano
- Elisa, sora cea mai mare a devenit Mare Ducesă de Toscana
- Un frate mai mic, Ludovic, a fost proclamat rege al Olandei
- Pauline, o altă soră, s-a înnobilat ca prințesă de Guastalla
- Caroline, sora cea mai mică, a ajuns regină la Napoli
- Jérôme, fratele cel mai mic a primit Westfalia, unde s-a întronat rege.
Istoria amintește că, pregătindu-se pentru nașterea celui de al doilea copil, Letizia a intrat în travaliu, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, 15 august 1769, în timp ce participa la Liturghie la Catedrala din Ajaccio.
Legenda spune că a reușit să ajungă până acasă și a născut pe un covor din sufragerie, înfățișând bătălii din Iliada și Odiseea. Nou născutul era un băiat, iar Letizia I-a pus numele Napoleone, în memoria unui unchi recent decedat. N-a avut lapte să-l alăpteze, așa că a angajat ca mamă surogat o asistentă pe nume Camilla Siatu-Liati. Această femeie l–a alăptat timp de aproape un an pe viitorul împărat.
Napoleon Bonaparte a arătat totdeauna multă considerație și mult respect pentru mama sa, dar nici n-a înnobilat-o cu titluri, nici n-a procopsit-o cu vreo funcție imperial-regală.
Anul 1820: Moare scriitorul ardelean Ion Budai-Deleanu. Principala lucrare cu care a rămas de notorietate în literatura română este „poemationul eroi-comic” Țiganiada sau Tabăra țiganilor, o epopee sui generis. Considerată opera sa reprezentativă, Țiganiada tratează un subiect alegoric cu tendințe satirice antifeudale și anticlericale.
Anul 1832: Moare Sadi Carnot, fizician francez. El a prezentat pentru prima oară cu succes descrierea motorului termic, dar şi fenomenul cunoscut azi sub numele de „ciclul Carnot”, care pune bazele unor noi cercetări și pregătește enunțarea celei de a doua lege a termodinamicii.
Anul 1857: Începe Panica din 1857, declanșând una dintre cele mai grave crize economice din istoria Statelor Unite. Adevărata cauză a crizei - declinul economiei internaționale și expansiunea excesivă a economiei interne.
A intervenit și inventarea telegrafului și a semnalelor de comunicare, datorate lui Samuel F. Morse în 1844, care a pus umărul la externalizarea Panicii, dar și a crizei în toată țara și chiar pe aproape toate continentele.
Anul 1865: Se naște regele Ferdinand I, al doilea rege al României (1914-1927). Domnia acestui rege a fost marcată de câteva evenimente deosebite:
- România, intrată în Primul Război Mondial în 1916, pierde câteva bătălii, este nevoită să se retragă în Moldova dintre Siret și Carpați și să trateze, la Buftea, preliminarii de pace. Rezultatul preliminariilor este însă caduc, nefiind promulgate de rege.
- Fiul cel mare, principele Carol, a ales să să se căsătorască în secret, la un oficiu din străinătate, cu o persoană inacceptabilă pentru rangul său (Zizi Lambrino).
- În război, România reia inițiativa, eliberează Ardealul și înaintează până la Budapesta, în încercarea izbutită de a-l stopa pe liderul maghiar Bela Kun, care tocmai înființase Republica Sovietică Socialistă Maghiară.
- În anul 1919, se desăvârșește Româna Mare.
- După căsătoria (intermediată chiar de familia regală) cu principesa Elena a Greciei, principele Carol divorțează, renunță la succesiune și pleacă din țară, însoțit de altă femeie (Elena Lupescu)
- Regele Ferdinand moare în 1927 și este succedat la tron de nepotul Mihai, în vârstă de 6 ani, care va fi detronat în 1930 de către tatăl său, Carol.
Anul 1868: Moare Costache Negruzzi, prozator, poet și dramaturg român, un adevărat pionier al prozei românești.
În literatură, Costache Negruzzi debutează cu traducerea poeziei Șalul negru după Alexandr Pușkin, cu care de altfel era prieten. Apoi întreprinde traducerea baladelor lui Victor Hugo, lucrare meritorie, pentru că a căutat să întrebuințeze un vers analog cu al autorului francez. O altă traducere importantă este a satirelor lui Antioh Cantemir, traducere făcută din rusește, împreună cu Alexandru Donici.
Dar, de departe, cea mai însemnată lucrare a lui Negruzzi este Alexandru Lăpușneanul, publicată în Dacia Literară în 1840, una dintre nuvelele de referință ale literaturii române. Nuvela se compune din patru părți, fiecare purtând un motto, care prezintă tema respectivului capitol. Procedeul nu este inventat de Negruzzi și este foarte probabil că acesta l–a preluat de la același Pușkin, cu care se împrietenise.
S-a afirmat de mai multe ori că Alexandru Lăpușneanul este prima nuvelă scrisă în limba română și chiar, mai mult decât atâta, este chiar un roman de mici dimensiuni.
Anul 1883: Moare Henri, conte de Chambord, ultimul descendent legitim pe linie masculină al regelui Ludovic al XV-lea al Franței (faimosul Louis Quinze – purtător de încălțăminte cu tocuri).
Anul 1884: Moare Carol Davila, reputat medic român de origine franceză, născut în Italia, cu studii în Germania și Franța, cu o strălucită carieră de medic în România. În anul 2003, a fost ales post-mortem membru al Academiei Române.
Anul 1912: Peninsula Alaska, teritoriu cumpărat de SUA de la Rusia cu prețul de 7,2 miioane de dolari, devine teritoriu al Statelor Unite și se va înscrie, mai târziu, ca stat.
Anul 1929: Are loc Masacrul de la Hebron, când 67 de evrei (inclusiv 23 de studenți) au fost uciși de către arabi, incitați la violență prin zvonuri că evreii ar fi pus stăpânire pe Moscheile de pe Muntele Templului.
Anul 1929: Se naște Yasser Arafat, președintele Autorității Naționale Palestiniene, o personalitate respectată atât de lumea arabă, cât și de lumea creștină. Yaser Arafat a reușit să mențină un echilibru politic în Orientul Mijlociu, stăvilind inițiativele militare ale unora sau ale altora.
Yasser Arafat se considera prieten cu Nicolae Ceaușescu, liderul român.
Anul 1942: Al Doilea Război Mondial: bătălia Insulelor Solomon de Est. Portavionul japonez Ryūjō este scufundat cu pierderea a șapte ofițeri și 113 membri ai echipajului. Transportatorul american USS Enterprise este grav avariat.
Anul 1960: Se înregistrează cea mai scăzută temperatură de pe atunci pe Pământ: -88,3 °C (În URSS, la Stația Vostok). Ulterior, s-au înregistrat alte temperaturi, chiar mai scăzute. Astăzi, recordul de temperatură înregistrat la Vostok este din 21 iulie 1983, când aparatele au arătat minus 89,2 °C.
De notat că Vostok este polul frigului. În timpul iernii, sunt temperaturi medii de circa – 65 °C, iar vara de circa –30 °C.
Anul 1968: Franța detonează prima sa bombă cu hidrogen.
Anul 1981: Mark David Chapman este condamnat la 20 de ani de închisoare pentru uciderea muzicianului britanic John Lennon la 8 decembrie 1980.
Anul 1989: În Polonia, Tadeusz Mazowiecki devine primul prim-ministru non-comunist, după Al Doilea Război Mondial.
Anul 1991: Secretarul General al Partidului Comunist al URSS, Mihail Gorbaciov, renunță la funcția de lider al PCUS și cere autodizolvarea acestuia, răspunzând la solicitarea prietenului său, Boris Elțin, care va deveni șeful statului rus.
Încercările sale de reformă a statului au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. I s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace.
După renunțarea la funcții, Gorbaciov a înființat fundația care-i poartă numele, în 1992. În 1993, el a fondat Crucea Verde Internațională, prin care a devenit unul dintre cei trei mari sponsori ai Cartei Pământului (Earth Charter). Gorbaciov a devenit de asemenea membru al Clubului de la Roma.
În 1995, Gorbaciov a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Durham (a treia cea mai veche Universitate din Regatul Unit al Marii Britanii), pentru contribuțiile sale la "cauza toleranței politice și la terminarea confruntării de tipul războiului rece".
În anul 2005, Gorbaciov a fost răsplătit şi cu Premiul Point Alpha pentru ajutorul dat la reunificarea Germaniei. El a primit și titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Münster.
A decedat la Moscova, în 2022, la vârsta de 91 ani.
Anul 1991: Ucraina își declară independența față de Uniunea Sovietică. De atunci, Ucraina este în continuă luptă pe plan electoral, diplomatic și chiar militar pentru a nu-și pierde independența, amenințată de marea vecină din est.
Anul 2006: Uniunea Astronomică Internațională a votat redefinirea termenului de planetă, retrogradând Pluto la statutul de „planetă pitică” și lăsând sistemul solar cu numai opt planete.
Anul 2008: Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Beijing. România a obținut 8 medalii (4 de aur, 1 de argint, 3 de bronz).
Anul 2012: În urma unui proces marcat de provocări, extremistul Anders Behring Breivik este găsit vinovat de comiterea atentatelor de la Oslo și Utoeya, soldate cu 77 de morți în iulie 2011. El este condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsa maximă, care poate fi prelungită atât timp cât va fi considerat periculos.
MEMENTO:
- Ucraina: Ziua națională - Proclamarea independenței (1991)