Anul 306: Constantin cel Mare a fost proclamat împărat roman de către trupele sale, după moartea lui Constantius Chlorus. Împăratul Constantin este cel care a scos creștinismul din „ilegalitate” – ca să spun așa – aducându-l în prim planul vieții sociale de acum aproape două milenii, susținându-l și recunoscându-l ca religie de stat.
Împăratul a fost și un reformator, iar reformele lui structurale au favorizat în asemenea măsură emanciparea creștinismului, încât atât Biserica Ortodoxă, cât și cea Greco-Catolică l-au declarat „sfânt”, nu numai pe el, dar și pe mama lui, Elena, de asemenea cu merite deosebite în promovarea religiei creștine.
Anul 315: La Roma, este inaugurat Arcul lui Constantin, situat în apropiere de Colosseum, pentru a marca prin acest monument victoria lui Constantin asupra lui Maxentius, împărat al Romei între anii 306-312 și învins în Bătălia de la Podul Milvian.
Arcul este destinat să îl reprezinte pe împăratul Constantin ca pe un continuator al celor mai mari împărați romani, renumiți pentru guvernarea lor înțeleaptă. A fost construit din inițiativa Senatului și cu finanțarea asigurată de acesta.
Anul 1137: Eleanor de Aquitania se căsătorește cu prințul Ludovic, mai târziu regele Ludovic al VII-lea al Franței, la Catedrala Saint-André din Bordeaux.
Anul 1564: Maximilian al II-lea devine împărat al Sfântului Imperiu Roman după moartea tatălui său, Ferdinand I.
El fusese încoronat la Praga ca rege al Boemiei (1562), iar la 24 noiembrie din același an a fost ales rege romano-german la Frankfurt pe Main. La 16 iulie 1563 a mai fost încoronat ca rege al Ungariei la Preßburg (Bratislava de astăzi), iar după moartea tatălui său Ferdinand I urcă pe tronul Sfântului Imperiu Roman, așa cum am arătat la început.
Anul 1593: Henric al IV-lea al Franței se convertește public de la religia protestantă la cea romano-catolică.
Anul 1603: Iacob al VI-lea al Scoției este încoronat ca rege al Angliei, aducând astfel regatul Angliei și cel al Scoției în uniune personală. Uniunea politică va avea loc mult mai târziu, în anul 1707.
Anul 1718: La ordinul țarului Petru cel Mare, începe la Tallinn (astăzi, capitala Estoniei) construcția Palatului Kadriorg, un impunător edificiu în stil baroc, dedicat soției sale Ecaterina.
În prezent, palatul găzduiește Muzeul de Artă modernă și contemporană al Estoniei și expune lucrări de pictură, sculptură și grafică aparținând artiștilor locali, în majoritate estonieni și ruși.
Anul 1794: Moare André de Chénier, poet francez, considerat precursor al romantismului lamartinian.
Anul 1797: Horatio Nelson pierde mai mult de 300 de oameni, plus brațul său drept, în încercarea eșuată de cucerire a insulei Tenerife, din arhipelagul Canare (Spania).
În acea vreme, insula nu avea mai multă valoare decât gloria de a fi fost cucerită, plus câteva produse vegetale exotice, căutate în Europa. Astăzi, insula este una din cele mai căutate locații turistice din lume.
Anul 1799: La Abu Qir în Egipt, Napoleon I al Franței învinge armata de 10.000 de otomani a generalului Seid Mustafa Pașa, aflată sub conducerea sa. Armata turcă a fost anihilată în luptă. Pierderile franceze au fost sub 1.000 de militari, în timp ce otomanii au pierdut mai mult de jumătate din efectivele cu care porniseră la luptă.
Vestea victoriei a ajuns în Franța înainte de sosirea lui Napoleon, abia în octombrie, iar acest fapt a contribuit și mai mult la popularitatea lui. Pe plan local, această bătălie a consolidat pentru o vreme controlul Franței asupra Egiptului.
Anul 1837: Britanicii William Fothergill Cooke și Charles Wheatstone demonstrează pe teren inventarea telegrafului electric folosind un fir de telegraf amplasat de-a lungul liniei de cale ferată Euston – Camden Town.
După brevetarea invenției și împreună cu un al treilea colaborator, John Ricardo, ei au reușit în anul 1869 fondarea Electric Telegraph Company, prima companie publică de telegraf din lume.
Anul 1894: Se naște Andrei Oțetea, istoric român, membru al Academiei Române.
Oțetea este autorul unor valoroase cercetări și scrieri din domeniul istoriei, dar a rămas în memoria postumă și cu un Cabinet de Documentare, instituit de biblioteca Astra din Sibiu.
Cabinetul dispune de un fond de 6.024 de cărți, din care 4.405 sunt din profilul istoriei, al istoriografiei și al științelor sociale. Aproape 80% din aceste cărți sunt exemplare cu dedicații din partea autorilor către Andrei Oțetea. Descoperim acolo nume de mare prestigiu în cultura românească: Dan Berindei, Lucian Blaga, Traian Bratu, Gh. I. Brătianu, Nicolae Cartojan, Paul Cernovodeanu, Șerban Cioculescu, Emil Condurachi, Vlad Georgescu, Constantin C. Giurescu, Keith Hitchins, Ioan Lupaș, Mihail Sadoveanu etc.
Anul 1909: Pionierul francez al aviației Louis Blériot traversează pentru prima oară Canalul Mânecii cu avionul. Durata zborului a fost de 37 de minute.
Anul 1916: Moare Maria Alexandrovna Blank, mama lui Vladimir Ilici Lenin și a altor cinci copii.
Maria Ulianova a arătat un curaj incredibil și tărie de caracter în fața tragediilor și nenorocirilor care i-au lovit familia de-a lungul timpului: decesul soțului Ilia în 1886, execuția fiului mai mare Alexandr (fratele lui Lenin) în 1887, decesul fiicei Olga, multiplele arestări și exil al diferiţilor membri ai familiei, mai ales al copiilor ei: Vladimir, Anna, Dmitri și Maria.
În perioada țaristă, a fost de două ori în străinătate (Franța și Suedia) ca să se întâlnească cu Vladimir (Lenin), aflat în exil. Nu a avut parte să vadă cu ochii ei succesul revoluției proletare declanșată în Rusia de fiul ei Vladimir, murind cu numai un an înainte, în 1916, la vârsta de 80 de ani.
Anul 1917: Margaretha Geertruida Zelle, cunoscută sub numele de Mata Hari, găsită vinovată de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial, a fost condamnată la moarte. Ea a fost executată după aproape trei luni, la 15 octombrie 1917, la Vincennes, la 8 km în afara Parisului.
Atât viața ei în ansamblu, cât și condamnarea în instanță, inclusiv execuția, au făcut obiectul unor lungi controverse, atât între specialiști, cât și în public.
ASTĂZI PE SPOT:
Căci, așa cum scria unul dintre numeroșii ei memorialiști, istoria vieții sale nu-ți lasă impresia că ar fi nevinovată, dar nici nu te convinge că vina ei este atât de grea încât a meritat pedeapsa supremă.
Din capul locului, ea era o impostoare: se prezenta drept vestală indiană, cu experiență în ritualurile sacre din lumea brahmană, fiica unui slujitor al altarelor hinduse și ajunsă vestală practicând dansurile sacre care îi desfată și pe zei, îmbunându-i în fața muritorilor.
Deci, într-un fel, era cu ceva vinovată. Dar poți să împuști un om numai pentru că se laudă cu ceea ce nu este?
Era foarte talentată în arta baletului cu care se etala atât în public, cât și „în privat”, în calitate oficială e vestală și neoficială de prostituată.
Pe de altă parte, ideea unei dansatoare exotice și frumoase care își folosește puterea de seducție nu numai ca prostituată de lux, ci și ca spion a făcut ca numele ei să fie sinonim cu femeia fatală. Povestea ei a servit drept inspirație pentru cărți, filme și chiar legendă.
Despre condamnarea Matei Hari, mulți comentatori susțin că aceasta s-a produs pe fondul emotiv legat de unele nereușite ale armatei franceze în război, niște eșecuri care se cereau răzbunate sau, cel puțin, pedepsite.
În plus, a rămas și azi impresia că Mata Hari a fost condamnată nu atât pentru vina ei, cât pentru că armata franceză avea nevoie de un țap ispășitor în fața unor eșecuri militare suferite, iar o dansatoare-spion este țapul perfect.
De altfel, specialiștii în probleme de drept au afirmat nu o dată că dosarele în baza cărora a fost anchetată, judecată și condamnată conțineau falsuri grosolane. Unii susțin chiar că Mata Hari nu ar fi putut fi spion, că pregătirea ei era submediocră ca să gestioneze astfel de jocuri, iar profesia ei ca prostituată de mare lux și de înalt nivel era prea bine plătită ca să mai fie interesată și de acte de spionaj.
A recunoscut totdeauna, în timpul proceselor sale, că încasa cash pentru favorurile sexuale cu care își atrăgea clienții, dar nimeni n-a reușit vreodată să dovedească fără tăgadă că sumele încasate reprezintă altceva decât servicii sexuale.
Era acuzată că, în timpul Primului Război Mondial, ar fi încasat de la diplomații germani sume importante, pentru a le fi predat secrete militare franceze. Avocatul ei a susținut însă că Mata Hari n-a deținut niciodată secrete militare și că acestea nu sunt dovedite cu nicio probă la dosar.
În timpul procesului, răspunsurile date de inculpată la întrebările magistraților au produs rumoare chiar printre magistrați, amuzând copios și publicul prezent, atmosfera în sală fiindu-i mai degrabă favorabilă decât una care ar prevesti trimiterea la plutonul de execuție. Iată câteva replici, devenite legendă:
- Sunt femeie și sunt frumoasă. Astea sunt sigurele mele defecte.
- Nu am făcut niciodată, cu nimeni, dragoste gratis. Nu-i genul meu.
- Recunosc că mă prețuiesc mai mult decât orice. Uneori câștig, alteori pierd
- Dacă aș fi prietenă cu regele, aș fi naivă să nu profit
- De unde aveau clienții bani? Asta n-o interesează pe nicio femeie care practică amorul contra cost.
- Da, am servit un maior german, care m-a plătit pentru ce i-am oferit. Asta numiți spionaj?
Anul 1941: Se naște Mircea Druc, politician român din Republica Moldova, fost prim ministru al RS Moldovenești (așa s-a numit inițial Republica Moldova), un susținător al reunificării Basarabiei, inclusiv nordului Bucovinei și ținutul Herța, cu România.
Anul 1943: Victor Emanuel al III-lea, regele Italiei, îl destituie pe Mussolini, principalul partener al lui Hitler în război.
Anul 1944: Al Doilea Război Mondial: Cucerirea Normandiei de către trupele aliate, după debarcarea reușită pe plajele normande, la 6 iunie 1944. Fusese declanșat „cel de al doilea front”, pe care Stalin în aștepta cu nerăbdare să-l înceapă partenerii Churchull și Roosvelt și de reușita căruia depinde succesul ofensivei din Răsărit.
Anul 1946: Statele Unite au testat prima bombă atomică subacvatică în apropierea atolului Bikini, Oceanul Pacific.
Anul 1955: Moare încă tânăr Isaak Dunaevski, remarcabil compozitor rus, foarte popular pentru operetele sale, pentru muzica de estradă și pentru fondul muzical al filmelor. S-a impus în țara sa mai ales când publicul a aflat de succesul său în filmul muzical Volga-Volga, în fața liderului suprem al țării, Stalin.
Dunaevski a fost unul dintre primii compozitori din Uniunea Sovietică, care a început să folosească jazzul în compoziție, o formulă muzicală considerată inițial ca decadentă. A scris:
- 14 operete,
- 3 balete,
- 3 cantate,
- 80 de cântece și romanţe,
- Fond muzical pentru 88 piese de teatru
- Fond muzical pentru 42 filme,
- 43 de compoziții pentru orchestră de muzică ușoară,
- 12 piese pentru orchestră de jazz,
- 52 de compoziții simfonice
- Un cuartet de coarde.
Anul 1958: S-a născut Varujan Vosganian, economist, scriitor și politician român de etnie armeană. Este președintele Uniunii Armenilor din România de la reînființarea acesteia în 1990 și președinte al Uniunii Scriitorilor din România din iunie 2024, după dispariția scriitorului Nicolae Manolescu. Portalul Wikipedia informează că volumele sale au fost traduse în peste 20 de limbi.
Are un bogat palmares editorial, care cuprinde 10 titluri din domeniul literar, 23 de lucrări traduse din alte limbi, 3 titluri din sfera economică și multe altele.
Anul 1964: Moare Cornel Medrea, sculptor român. A fost sculptor monumentalist și profesor de sculptură, membru corespondent al Academiei Române.
Anul 1970: Moare, la numai 29 de ani, Marioara Tănase, interpretă română de muzică populară și romanțe. Vocea ei a fost prețuită nu numai în țară și, când tocmai se pregătea să plece într-un turneu în SUA și Canada unde fusese invitată, și-a găsit sfârșitul violent într-un banal accident rutier.
Anul 1974: Moare Elena Zamora (în realitate Maria Stînescu), cântăreață română, vedetă de prim rang a muzicii ușoare românești. Zamora a atacat însă aproape toate genurile practicate pe scena teatrelor: operă, operetă, vodevil, comedie muzicală, comedie și dramă.
Da, această mare interpretă de muzică ușoară, a cântat cu succes și la operă, unde a primit, la Opera Română, dificilul rol de coloratură în opera Lakme de Delibes și – un rol mai lejer – Siebel, din Faust de Gounod.
Vocea ei a ajuns apreciată și în afara țării, mai ales în Franța și Italia, unde s-a bucurat atât de aplauzele publicului, cât și de apreciere în presa cu profil muzical. Cu timpul, succesul s-a extins și în turneele din alte țări, precum Spania (Barcelona, Madrid, Valencia), Portugalia, Belgia, Țările de Jos, Danemarca, Norvegia, Suedia, Tunisia, Italia, Elveția, Franța.
Pe scenă, a ajutat-o mult vocea, dar și condiția fizică de invidiat care i-a permis să intre în roluri de fetișcane până la o vârstă înaintată. Artista era convinsă că faptul s-a datorat pe de o parte moștenirii genetice, dar pe de altă parte, și pasiunii cu care a practicat sporturi întreaga viață: Jiu-jitsu, tir, canotaj, automobilism.
A murit la București, la 8 iulie 1974, la vârsta de 77 ani.
Anul 1976: Sonda spațiala NASA Viking 1 fotografiază pe planeta Marte o formațiune de rocă asemănătoare unui uriaș profil uman, pe care cercetătorii l-au și numit: chipul de pe Marte.
Anul 1978: În Anglia se naște primul copil conceput prin fecundare artificială, fetița Louise Brown. Fecundarea a fost realizată de profesorii Roger Edwards și Patrick Steptoe.
După ce tânăra Lesley Brown a încercat fără succes, timp de zece ani, să rămână însărcinată, a convenit cu soțul ei, John Brown, să accepte propunerea unor specialiștii de la Universitatea Cambridge, unde aceștia studiau de mai mulți ani tehnica fecundării in vitro.
Din ovulele şi spermatozoizii recoltaţi de la cei doi viitori părinţi, a fost obţinut un embrion care, reintrodus în uterul mamei, s-a dezvoltat normal. După nouă luni de gestație, s-a născut (prin operație cezariană) o fetiță, perfect sănătoasă, în greutate de 2,41 kg.
Întreaga omenire a primit cu mare emoție vestea despre respectiva reușită, cu excepția unor clerici, care susțin că nu este deloc canonic să naști copii altfel decât așa cum i-a recomandat însuși Dumnezeu cuplului Adam și Eva – o metodă ajunsă de atunci atât de populară.
În 2004, „fetița” născută in vitro și care împlinea atunci 26 de ani (astăzi are 46), s-a căsătorit cu portarul clubului de noapte Wesley Mullinder – așa informa presa vremii. După doi ani, s-a născut primul lor fiu, conceput natural și fără nicio intervenție.
Între timp, tatăl și mama Louisei Brown au decedat amândoi. Dacă ar fi trăit, s-ar fi bucurat de un nepot ajuns la 20 de ani.
Anul 1984: Cosmonautul sovietic Svetlana Savitskaya a devenit prima femeie din lume care a ajuns în cosmos. A fost un experiment de succes.
Anul 2000: Un avion Concorde s-a prăbușit imediat după ce decolase din Paris. În accident au murit toți cei 109 oameni din avion și 5 aflați la sol.
Anul 2007: Pratibha Patil devine prima femeie ajunsă în funcția de președinte al Indiei.
Anul 2014: Moare Carlo Bergonzi, reputat tenor italian. Este considerat unul dintre cei mai renumiți cântăreți de operă ai secolului al XX-lea.
Anul 2020: Moare Peter Green, chitarist și compozitor britanic de blues rock.
MEMENTO:
- România: Ziua radiolocației (marchează debutul existenței radiolocației ca armă distinctă în cadrul Armatei române, la 25 iulie 1955)