Antreprenoriatul social este o alternativă din ce în ce mai viabilă pentru mediul de afaceri tradițional. La nivel global, World Economic Forum estimează aproape 10 milioane de întreprinderi sociale și peste 2 trilioane de dolari în venituri în fiecare an. Iar în acest mediu efervescent Mihaela Vasiloi are deja o experiență de 15 ani.
După câțiva ani în care a descoperit împlinirile pe care ”a face bine” le poate aduce, Mihaela a creat în 2014 Simpluș, o afacere socială care produce jucării de pluș și tot de atunci este co-fondatoare PARADAIZ, o organizație ce își asumă misiunea de a aduce în față anumite probleme legate de conflictele culturale.
”Fiecare dintre noi este un creator al schimbării”, spune Mihaela, citând viziunea globală a Ashoka, cea mai mare rețea globală de antreprenoriat social, din care face parte și ea.
”Dar ca aceste trenduri să devină mainstream avem nevoie de cât mai mult storytelling și solutions journalism în care presa, îndeosebi cea independentă, joacă un rol extrem de important”, spune Mihaela Vasiloi, jurat în Juriul pentru Impact Social la Gala Societății Civile 2024.
Să ne cunoaștem: Spune-ne câteva cuvinte despre tine și ce te-a inspirat să te implici anul acesta în jurizarea Galei Societății Civile?
Am gravitat încă din 2014 în spațiul antreprenoriatului social, începând cu Simpluș și Paradaiz, până în 2020 când m-am alăturat echipei Ashoka România. Gala Societății Civile este un proces de recunoaștere și validare a tot ce e mai bun în societatea românească și mă onorează ca în acest an să pot să am un rol mai activ, fiind martor și susținător GSC încă de la începuturi.
Privilegiul de a citi și înțelege motivațiile și impactul în societate al înscrierilor de anul acesta mă bucură foarte mult pentru că ne ajută, atât pe mine cat și pe întreaga echipă Ashoka România, să înțelegem mai bine cum se produce schimbarea în bine în România și cum putem accelera drumul către "Everyone a Changemaker" (fiecare dintre noi este un creator al schimbării - viziunea globală a Ashoka).
Campania GSC 2024 vorbește despre binele comun. Ce înseamnă pentru tine bine comun?
Impactul colectiv este cheie în toate activitățile noastre și se rezumă la câteva schimbări fundamentale despre cum ne raportăm unii la ceilalți; de la normalizarea relațiilor de parteneriat pe termen lung (fie ca vorbim despre relația dintre finanțatori și finanțați; sau dintre implementator și beneficiari - e nevoie să ne reașezăm aceste relații dintr-o perspectivă de contribuție comună la care toți adăugăm și ne luăm valoare / insights pentru procesele de decizie din care facem parte).
În Ashoka avem un principiu "nimic pentru mine fără mine", care face ca tot ceea ce dezvoltăm/creăm să fie mai complex și să dureze mai mult, însă totodată este mult mai reprezentativ și durabil pentru toți cei implicați în "binele comun". Personal, cel mai complicat în a atinge acest spațiu de colectivitate este renunțarea la control și ierarhii.
Care crezi că este emoția primară care încurajează schimbarea și implicarea pentru un bine comun?
Empatia și respectul față de toți cei din sistemul pe care avem intenția să îl schimbăm. Deseori simțim că "trebuie" să facem ceva, de prea puține ori știm cum să ne bazăm pe cei din jur, nefiind învățați, de fapt, să lucrăm în echipe cu un scop comun. Și atunci deseori acest "trebuie" se traduce în heropreneurship. Însă am încredere mai ales în ultimii ani ca ne-am mai dezvoltat ca sector acest mușchi.
Dă-ne un exemplu de inițiativă desfășurată de-a lungul timpului care te-a impresionat, în care vocile comunității au adus o schimbare reală în societate.
Oricare dintre Ashoka Fellows are zeci de povești prin care comunitatea nu este doar partea care "primește" ceva, ci sunt parte integrantă din designul intervențiilor lor. Fie că vorbim de Carmen Gheorghe (E-romnja) sau de Florin Stoican (Rețeaua pentru Natura Urbana), comunitățile sunt în centrul ADN-ului lor.
La fel, ne-a bucurat foarte mult să vedem evoluția organizaţiilor care au câștigat premii de impact aici la GSC și să fim martori acestei transformări de paradigmă la care contribuie cu succes: împreună pentru o transformare în societate durabilă.
Și dacă vorbim despre un bine comun, care crezi că este minima implicare pe care ar trebui să o aibă fiecare cetățean al României pentru a contribui la binele comun?
Să fie un prieten bun. Atunci când îți pasă cu adevărat de cei de lângă tine, când nu îi judeci și îi asculți activ pentru a înțelege perspectivele lor, apoi atunci ești și un cetățean bun care practică empatia activă, gândire critică și implicare.
Tu cum contribui la binele comun?
Cred ca e mai degrabă o mentalitate și un set de valori care se răsfrâng in toate aspectele vieții şi nu doar un check-list de activități. Prea des ne păcălim ca o să câștigăm puncte de "oameni buni" dacă facem x,y,z și prea puțin ne concentrăm să fim "oameni buni". Așa ca încerc prin cine sunt în fiecare zi să contribui la o lume mai bună pentru noi toți și pentru natură.
Ce mesaj ai transmite grupurilor de inițiativă și comunității în ansamblu pentru a încuraja și a mobiliza cât mai multe persoane să se implice în inițiative pentru binele comun?
Să încerce să câștige prieteni/parteneri şi nu beneficiari sau sponsori. Schimbarea se produce pe termen lung și relațiile profunde și oneste sunt cele care o să țină oamenii alături de tine, învățând unii de la ceilalți.
Când ne dăm jos de pe tronul salvatorului sau al profesorului în relațiile cu ceilalți, atunci au și ei spațiu să vină alături de noi în transformarea pe care vrem să o producem.
Care crezi că sunt cele mai importante 3 ingrediente pentru ca o inițiativă să aibă un impact real în societate?
Să fie făcute împreună cu ceilalți (nu pentru ceilalți). Să fie oneste, învățând și admițând când poate impactul indirect sau neintenționat nu a fost chiar cel așteptat. Să fie descentralizate şi fluide dând naștere unui nou tip de leadership și implementare prin echipe de echipe.
Am vrea să ne spui povestea Simpluș și ce te-a determinat pe tine atunci, în 2013, să pornești pe calea antreprenoriatului social.
Nu-ți imagina că știam ce fac. 😊 A fost o oportunitate incredibilă să descopăr că poți face business și altfel și că poți mișca lumea cu și pentru comunitate. La momentul respectiv, antreprenoriatul social a unit practic dorința de a mă implica și de a face schimbare, cu experiența mea, care venea din zona financiar-administrativă.
Antreprenoriatul social mi-a permis să văd impactul direct asupra comunității și să realizez că schimbările, oricât de mici, pot avea un efect de lungă durată semnificativ.
Vezi România un teren propice pentru dezvoltarea antreprenoriatului social sau, din contră, ca pe un loc unde e greu să răzbești cu astfel de inițiative?
Antreprenoriatul social nu mai este doar o nișă drăguță și bizară. Ultimul studiu al World Economic Forum estimează aproape 10 milioane de întreprinderi sociale la nivel global și peste 2 trilioane de dolari în venituri în fiecare an.
Astfel, datorită faptului ca antreprenoriatul social capătă tracțiune la nivel global, este inevitabil și avem o bază foarte bună și în România ca acesta sa fie o alternativă pentru mediul de afaceri tradițional.
Privind spre viitor, în mâinile cui crezi că stă binele comun al României? Presa independentă poate face ceva în acest sens?
Răspunsul simplu ar fi "în mâinile noastre ale tuturor împreună". Implementarea este deseori mai complexă, însă vedem din ce în ce mai mult programe care sunt atât intersectoriale, colective, cât și intergenarationale, mult mai sofisticate în abordare decât eram acum probabil 5-10 ani.
Dar ca aceste trenduri să devină mainstream avem nevoie de cat mai mult storytelling și solutions journalism în care presa (îndeosebi cea independentă) joacă un rol extrem de important.