Turul Mont-Blanc este unul dintre cele mai populare trasee de drumeție pe distanță lungă din Europa, un circuit de 170 de kilometri prin Franța, Italia și Elveția, parcurs anual de aproximativ 80.000 de persoane, ceea ce generează probleme tot mai mari.
Pe unele dintre cele mai populare porțiuni ale Mont Blancului, grupurile de drumeți sunt acum atât de apropiate unele de altele încât abia mai există distanță între ele.
În același timp, nu toți vizitatorii manifestă respect față de natură. Locuitorii din zonă se plâng și consideră situația de nesuportat, scrie Euronews.
„Se merge în șir indian. Oamenii nu pot vedea decât spatele celor din fața lor. Nu este deloc un lucru plăcut”, a declarat primarul localității Saint-Gervais-les-Bains, Jean-Marc Peillex, pentru postul public elvețian SRF.
El solicită ca accesul pe traseu să fie restricționat începând din primăvara viitoare, iar măsura să fie pusă în aplicare prin controale și sancțiuni.
Saint-Gervais-les-Bains se află pe partea franceză a masivului Mont Blanc, în departamentul Haute-Savoie din Alpii francezi.
Localitatea este un important punct de plecare pentru excursiile din această zonă. Tot pe aici trece și traseul de acces din Franța către Turul Mont Blanc (TMB).
În viitor, cei care vor parcurge Turul Mont Blanc vor trebui să își rezerve un loc într-un refugiu montan sau într-o zonă de bivuac autorizată. O zonă de bivuac este un spațiu desemnat oficial în care drumeții sau alpiniștii au voie să petreacă temporar noaptea în aer liber sau să își instaleze cortul.
Spre deosebire de un refugiu, într-o astfel de zonă nu există, de regulă, infrastructură sau există doar facilități de bază.
„Dacă acest lucru nu este posibil, îți amâni planurile pentru anul următor”, sugerează Peillex.
Doar o mică parte din Turul Mont Blanc traversează teritoriul comunei Saint-Gervais. Cu toate acestea, celelalte localități de pe porțiunea franceză a traseului colaborează pentru introducerea noilor reguli și vor să se asigure că acestea vor intra în vigoare în primăvara viitoare.
Elveția optează pentru coordonare
Elveția nu are în prezent planuri similare de restricționare a accesului. Joachim Rausis, primarul localității Orsières din cantonul Valais, consideră și el că este nevoie de măsuri, dar nu vorbește despre un fenomen pronunțat de supraturism.
„Există semnale de alarmă și trebuie să reglementăm situația. Dar, mai presus de toate, avem nevoie de coordonare între Elveția, Italia și Franța”, spune Rausis.
Un lucru este clar: afluxul uriaș de vizitatori creează dificultăți și pentru ghizii montani.
„Trebuie să rezervi hotelurile și refugiile cu un an înainte. Pentru o persoană care lucrează pe cont propriu, acest lucru este aproape imposibil”, deoarece un ghid montan independent rareori are clienți care fac rezervări cu un an în avans.
Dezbaterea scoate în evidență o problemă fundamentală a turismului montan: cum poate fi reconciliată popularitatea internațională a Alpilor cu protejarea naturii și interesele localnicilor? Introducerea unui sistem de rezervări ar putea reduce fluxul de vizitatori, dar, în același timp, ar pune sub semnul întrebării ideea tradițională potrivit căreia munții sunt accesibili în mod liber tuturor.
Un sistem obligatoriu de rezervare nu ar fi o noutate completă pe Mont Blanc. Pe traseul francez normal către vârf, înnoptările la refugiile Nid d’Aigle, Tête Rousse și Goûter trebuie deja rezervate printr-un sistem special. Trebuie furnizate numele tuturor participanților, iar confirmarea rezervării trebuie prezentată în timpul controalelor.
Refugiile Goûter și Tête Rousse au fost deschise pentru sezonul 2026 până de curând, însă sunt închise temporar din 11 august 2026 din cauza riscului de căderi de pietre.
Isărescu, despre cursul leu-euro: Îl lăsăm să fie mai flexibil. Plutește cam pe unde trebuie
Trabzonspor a luat decizia finală în cazul lui Denis Drăguș
Vara în care România a realizat că are nevoie de o revoluție în domeniul energiei. Cum se poate face? - Analiză video
Bolojan propune un pact politic pentru energie: „Vom avea energie fără crize și un preț cât mai bun”. Ce se întâmplă după oprirea reactorului de la Cernavodă
