Rumba, unul dintre cele mai influente genuri ale muzicii şi dansului african, are statut protejat de UNESCO, acesta fiind rezultatul campaniei duse de Republica Democrată Congo şi Congo-Brazzaville.
Cele două ţări ocupă teritoriul vechiului regat Congo, unde îşi are originea dansul, potrivit BBC. Cuvântul rumba vine de la termenul kikongo pentru ombilic, „nkumba”.
Rumba congoleză se alătură astfel altor tradiţii, precum muzica reggae din Jamaica şi mâncarea hawker din Singapore, care au fost incluse pe lista UNESCO a „patrimoniului cultural intangibil al umanităţii”.
Organismul cultural al ONU spune că oferirea acestui statut ajută la „menţinerea diversităţii culturale în faţa globalizării tot mai mari”.
Muzica şi dansul au devenit emblematice în lupta anti-colonială în secolul 20, a remarcat directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, care a adăugat că „natura politică a acestei muzici inspiră astăzi mulţi artişti din întreaga lume”.
În ciuda originilor africane, rumba este asociată de mulţi din afara continentului dansului latino. Rumba cubaneză a primit protecţia UNESCO în 2016.
Rumba „a fost parte a identităţii noastre, descendenţi ai Africii şi noi, toţi, de-a lungul anilor”, a spus anterior ministrul congolez al Culturii, Catherine Kathungu Furaha. „Vrem ca rumba să fie recunoscută ca a noastră. Este identitatea noastră”.
Stilul de rumba care a apărut în Cuba în secolul 19 îşi are rădăcinile în ritmurile sclavilor din centrul Africii, care erau combinate cu melodii ale colonizatorilor spanioli din insulă.
Ritmul şi-a păstrat caracterul atât de mult încât atunci când au fost exportate înregistrările pe vinil în Africa centrală, în secolul 20, a fost imediat recunoscut ca rumba. O diferenţă este aceea că ritmul congolez foloseşte maracas, nu tobe.
